PLAFONAREA DOBÂNZILOR LA CREDITELE IPOTECARE ŞI IMOBILIARE - ÎN DEZBATERE PARLAMENTARÃNoile proiecte legislative de protecţie a consumatorului tulbură sectorul bancar

Pe piaţa noastră bancară au izbucnit, recent, noi tensiuni, bancherii fiind foarte îngrijoraţi de efectele pe care le-ar putea avea unele dintre legile aflate în dezbatere în Parlament, la momentul redactării acestui articol, şi care pre­văd adoptarea unor mă­suri de protecţie a consumatorilor, dacă vor intra în vi­goare în forma actuală.

Acestea urmăresc plafonarea dobân­zilor la 18% pentru creditele de consum şi la de 2,5 ori mai mult decât dobânda cheie pentru cele ipotecare şi imobiliare, anularea rangului de titlu executoriu pe care îl au contractele de credit şi limitarea valorii la care debitorul îşi poate recupera locuinţa de la recuperator la cel mult dublul preţului la care acesta din urmă a cumpărat casa de la bancă.

Iniţiativele legislative aparţin senatorului liberal Daniel Cătălin Zamfir, care a intrat din nou în polemici aprinse cu bancherii. Aceştia susţin că efectele proiectelor de lege în discuţie asupra economiei şi sistemului bancar vor fi negative.

"Preţul este direct proporţional cu riscul, iar, odată limitat preţul, se limitează universul celor care se califică la riscul respectiv", a menţionat, recent, Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Româ­ne a Băncilor (ARB), adăugând că perdanţii sunt în principal clienţii de bună credinţă.

În opinia lui Sergiu Manea, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi CEO BCR, "scopul declarat al aces­tor iniţiative legislative, respectiv pro­tejarea consumatorilor de un preţ al creditului care conduce la rate absolut necontrolate, este le­gitim şi corect, dar trebuie văzut cum să punem în operă acest deziderat, într-un mod efectiv şi nu punitiv".

Beneficiile celor trei proiecte de lege sunt limitate, iar efectele negative în domeniul creditării sunt majore, apreciază şi Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank.

DANIEL ZAMFIR: "E suficient atât amar de ani cât băncile şi IFN-urile au fost lăsate să îi jecmănească

pe români"

Senatorul liberal Daniel Cătălin Zamfir susţine că, în alte ţări, dobânzile percepute de bănci la credite sunt plafonate, evidenţiind, totodată, diferenţa mare care există la noi între dobânzile la credite şi cele la depozite. Zamfir a afirmat, în Parlament, că depozitele bancare au o dobândă medie de 0,4%, dobânda medie percepută la credite depăşind 6%, în condiţiile în care banii din depozite sunt utilizaţi pentru creditare. Daniel Zamfir a menţionat, printre altele, că dobânda anuală efectivă în UE este 1,73%, iar în ţara noastră 6,10%.

Domnul Zamfir a declarat, în plenul Senatului: "Vreau să ştiţi că 14 ţări din Uniunea Europeană au do­bânzile la creditele ipotecare plafonate. Dobânda medie în Româ­nia este de 6,10%. Italia are 1,91%, Spania 1,84%, Grecia 3,35%, la jumătate faţă de noi, Ungaria 3,71%. A ieşit Banca Naţională argumen­tând că e riscul de ţară. De câţiva ani buni BNR vorbeşte numai des­pre asta. Mai apar şi diverşi analişti economici «independenţi», care spun cât de rău o să le fie românilor dacă dobânzile vor scădea şi vom avea şi noi dobânzi aproape de nivelul mediei UE. Eu în filmul ăsta prost am trăit şi la Legea dării în plată. În SUA, absolut toate statele au dobânzile plafonate. Ca atare, e suficient atât amar de ani cât băncile şi IFN-urile au fot lăsate să îi jecmănească pe români. Dacă BNR a închis ochii în toţi aceşti ani, cred că noi avem obligaţia să in­tervenim".

Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), i-a răspuns liberalului, precizând că nicio ţară membră a Uniunii Europene nu a propus o lege a plafonării dobânzilor similară cu iniţiativa sa. 14 state din 28 nu au o lege în acest sens, 10 ţări raportează dobânda la o medie a pieţei, iar 4 dintre ele au o abordare exogenă, raportând dobânzile la unele dobânzi cheie, dar nu la dobânda băncii centrale, susţine Dănescu, precizând că aceste limitări privesc doar unele produse bancare.

RADU ZILIŞTEANU: "Plafonarea dobânzilor va distorsiona piaţa imobiliară"

Băncile care activează pe piaţa noastră îşi vor reorienta resursele către sistemele bancare din alte ţări, dacă proiectul plafonării dobânzilor va fi aprobat în forma actuală, este de părere Ion Radu Zilişetanu, doctor în economie. Domnia sa ne-a precizat: "Băncile nu vor renunţa la creditare, dar vor căuta alte plasamente. Având în vedere că majoritatea instituţiilor de credit care funcţionează în România fac parte din grupuri bancare multinaţionale, o să asistăm la o redirecţionare de resurse dinspre sistemul nostru bancar către alte sisteme bancare, unde nu există asemenea restricţii.

Specialistul ne-a precizat: "Dacă efectele Legii dării în plată depindeau de volumul dărilor în plată, plafonarea dobânzilor la credite ar conduce la o distorsionare clară a pieţei dobânzilor bancare, ceea ce va avea consecinţe serioase asupra acelora pe care legea spune că-i apără. Vom asista la o restrângere importantă a creditării, iar băncile se vor orienta către alte produse din care să câştige".

În opinia lui Radu Zilişteanu, cel mai important lucru este că, prin­tr-o astfel de măsură, "am ajunge să reglăm dobânzile bancare după o dobândă stabilită administrativ": "Ne întoarcem la economia planificată de pe vremea lui Ceauşescu".

În acest context, piaţa imobiliară va fi şi ea afectată, mai consideră domnul Zilişteanu, care subliniază: "Creditele care contează, adică cele ipotecare, vor fi afectate, iar când volumul de creditare scade, cererea solvabilă de pe piaţa imobiliară scade şi ea şi atunci vom asis­ta din nou la distorsiuni pe piaţa imobiliară. Noi vrem să bancarizăm economia şi, practic, printr-o astfel de măsură, îndepărtăm lumea de sis­temul bancar şi debancarizăm economia.

Acestea sunt iniţiative făcute în laboratoarele unor minţi care nu cunosc domeniul bancar".

Menţionând că unul dintre efectele plafonării dobânzilor va fi înăs­prirea condiţiilor de creditare, Radu Zilişteanu consideră că, deşi este foarte bine să avem un avans mai ridicat, foarte mulţi clienţi nu au aceşti bani şi, deci, vor avea accesul tăiat la creditare. "Sunt convins că mai există o mulţime de alte efecte la care nici măcar nu ne gândim", conchide domnia sa, apreciind: "Eu nu ştiu de vreo ţară normală care să practice o astfel de măsură. Pentru IFN-uri, într-adevăr ar fi fost o măsură de protecţie, dar la bănci nu era necesară".

FMI: "Iniţiativele legislative care afectează sistemul financiar ar trebui evitate"

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a recomandat evitarea iniţiativelor legislative care vizează plafonarea dobânzilor la credite şi a preţurilor la care persoanele fizice pot răscumpăra datoriile achiziţionate de terţe părţi. Fondul arată: "Iniţiativele legislative care afectează sistemul financiar ar trebui evitate. Mai multe iniţiative recente, dacă ar fi adoptate, ar reduce creditul oferit economiei reale şi ar încetini rezolvarea problemei creditelor neperformante, afectând în mod negativ stabilitatea financiară. Printre aces­te iniţative se numără propunerile privind limitarea dobânzilor la creditele pentru gospodării şi a preţurilor la care persoanele fizice pot răs­cumpăra datoriile achiziţionate de terţe părţi".

Băncile din România sunt bine capitalizate, iar rata creditelor neperformante (NPL) a scăzut la 6,4% din totalul împrumuturilor în decembrie 2017, aproape de media UE, se arată în documentul publicat, recent, de Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Instituţia financiară avertizează că noi potenţiale riscuri la adresa stabilităţii financiare vin din expunerea ridicată a băncilor la sectorul imobiliar şi la obligaţiunile suverane ale României, din finanţarea băncilor în valută şi din creşterea rapidă a creditorilor financiari non-bancari. Pentru întărirea suplimentară a sistemului financiar din România, FMI recomandă o limitare a DSTI (debt service to income - raportul serviciului datoriei în venit n.r.) la creditarea ipotecară, care ar atenua riscurile din expunerea băncilor la sectorul imobiliar.

"Propusa limitare a DSTI poate îmbunătăţi situaţia celor care iau împrumuturi şi ar trebui impusă la toate creditele ipotecare, inclusiv la programul Prima Casă. Este binevenită strategia Guvernului de a reduce gradual programul", menţionează instituţia financiară internaţională.

De asemenea, FMI avertizează că sistemul bancar din România este vulnerabil la pierderi, în eventualitatea unei creşteri semnificative a ratelor dobânzilor.

KPMG: "Adoptarea proiectelor de lege va conduce la încetinirea creşterii economice, la scăderea consumului şi a investiţiilor, precum şi la diminuarea veniturilor la bugetul de stat"

ARB şi CPBR au comandat către KPMG un studiu al efectelor pe care le-ar avea adoptarea celor trei texte de lege.

Printre altele, studiul relevă faptul că, atât impactul individual, cât şi cel cumulat al proiectelor de lege aflate în discuţie ar putea conduce la încetinirea creşterii economice, la scăderea consumului şi a investiţiilor, precum şi la diminuarea veniturilor la bugetul de stat, conform comunicatului industriei bancare, ce subliniază: "Principalele efec­te cuprinse în studiul de im­pact sunt reprezentate de:

- Înăsprirea condiţiilor de creditare/reducerea creditării cu impact direct asupra reducerii consumului (achiziţii de locuinţe, bunuri de folosinţă îndelungată şi bunuri de larg consum) şi a avuţiei nete a populaţiei;

- Reducerea creditării pentru achiziţia de locuinţe, ce poate creşte presiunea asupra pieţei imobiliare;

- Adâncirea diferenţelor dintre clasele sociale;

- Alterarea comportamentului la plată al consumatorilor;

- Reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei -, cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor;

- Limitarea capacităţii instituţiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanţă în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariţia litigiilor de ob­ţinere a titlului executoriu, care vor conduce la încărcarea supli­mentară a sistemului judiciar;

- Creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, ceea ce poate conduce la creşterea riscului de ţară;

- Faptul că, la nivel european exis­tă demersuri paralele de îmbunătăţire a cadrului de protecţie a consumatorilor şi de stimulare a soluţionării nivelurilor ridicate de credite neperformante, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilităţii finan­ciare şi a creşterii economice;

- Reducerea profitabilităţii şi a fondurilor disponibile pentru cre­ditare;

- Lipsa predictibilităţii legislative poate avea consecinţe negative asupra mediului de afaceri şi a investiţiilor".

În cazul propunerilor legislative pri­vind plafonarea dobânzilor şi eliminarea caracterului de titlu executoriu al unui contract de credit, studiul KPMG arată că o potenţială reducere a creditării populaţiei cu 5% ca urmare a diminuării capacităţii instituţiilor de credit de a finanţa sectorul privat este estimată să conducă la reducerea consumului cu 1,39%, a investiţiilor cu 0,17% şi a PIB cu 1,80%. În cazul propunerii legislative privind limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate, având în vedere potenţialul de diminuare a capacităţii instituţiilor de credit de a finanţa economia reală, o potenţială reducere a creditării populaţiei şi a agenţilor economici cu 5%, con­form estimărilor, poate să conducă la reducerea consumului cu 2,19%, a investiţiilor cu 0,27% şi a PIB cu 2,84%.

În schimb, reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera, pentru ins­tituţiile de credit, capital suplimentar de 6,3 miliarde lei, care ar putea susţine un volum de credite suplimentar de 47 miliarde lei", conform KPMG.

Nivelul ridicat al neperformanţei ar creşte riscul de ţară, putând ajunge şi la separarea şi reorientarea investiţiilor străine, este de părere Angela Manolache, partener KPMG, considerând că aplicarea legilor în discuţie ar afecta stabilitatea băncilor şi ar conduce la ieşiri de capital din zona financiară, reducând concurenţa la nivelul sectorului.

Unele bănci ar putea chiar să renunţe complet la acordarea de credite, dacă nu vor putea acoperi cos­turile de creditare, avertizează reprezentantul KPMG, menţionând că am putea asista la o reorientare a creditelor în valută.

Potrivit doamnei Manolache, consumatorii ar putea să se confrunte cu o limitare a gamei de servicii financiare oferite de instituţiile de credit, unele bănci putând să nu mai prelungească, pentru anumiţi clienţi, produsele de tip revolving, cum sunt cardurile de credit şi overdraft-urile, sau ar putea să decidă să renunţe la acordarea de perioade de graţie la plata dobânzii pentru cardurile de credit sau la furnizarea de servicii conexe cu costuri zero.

De asemenea, produse de creditare precum creditele cu dobândă fixă pe o perioadă mai îndelungată de timp ar putea fi retrase complet din oferta băncilor, potrivit studiului KPMG.

Printre altele, propunerile legislative generează incertitudini cu privire la perspectivele de profitabilitate ale instituţiilor de credit şi determină creşterea cerinţelor de capital, ca urmare a limitării veniturilor şi creşterii provizioanelor şi a costurilor interne.

Studiul KPMG mai arată că limitarea valorii pe care băncile o pot recupera de la clienţi după cesionarea creanţelor va bloca piaţa secundară a creditului, ceea ce va conduce la creşterea gradului de neperformante.