"Plata cotei de 0,5% din construcţii nu este condiţionată de apartenenţa beneficiarului la CSC"

Interviu cu Angela Porumb, partener în cadrul Casei de avocatură Muşat & Asociaţii

Reporter: Care sunt reglementările ce prevăd prelevarea de către Casa Socială a Constructorilor (CSC), de la beneficiarii care dezvoltă imobile, a unei cote de 0,5% din valoarea devizului?

Angela Porumb: Casa Socială a Constructorilor (CSC) a fost înfiinţată şi îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 215/1997, rolul său fiind de asigurare a protecţiei sociale a salariaţilor din sectoarele de construcţii şi materiale de construcţii, în perioada timpului nefavorabil. Legiuitorul român a considerat că se impune înfiinţarea unui organism instituţional al cărui scop să constea în adoptarea şi luarea măsurilor sociale destinate protecţiei salariaţilor din domeniul construcţiilor pe perioada timpului friguros, perioadă în care întreaga activitate din construcţii este întreruptă.

Deci, tocmai raportat la scopul înfiinţării CSC, legiuitorul a stabilit prin dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 215/1997, sursele de constituire a fondului CSC, printre acestea fiind enumerată la lit.c. şi cota de 0,5% din valoarea devizului de construcţii, cu corespondent în devizul general al lucrării.

În aplicarea Legii nr. 215/1997, a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 600/1998 pentru modificarea şi completarea HG nr. 376/1994 privind metodologia de elaborare a devizului general pentru obiectivele de investiţii, care introduce în structura devizului general şi cota de 0,5% ce revine CSC. Ulterior, HG nr. 600/1998 a fost abrogată prin apariţia altor hotărâri de guvern, în prezent fiind aplicabilă HG nr. 907/2016 (în formă modificată prin HG nr. 79/2017), care menţine cota de 0,5% ca element în structura devizului general.

Toate aceste prevederi legale atribuie în sarcina titularului unei autorizaţii de construire în calitate de beneficiar de investiţii - investitor sau proprietar - obligaţia virării către CSC, pe măsura execuţiei lucrărilor, a cotei de 0,5%.

Este important de menţionat că obligaţia suportării acestui cost revine tuturor beneficiarilor de investiţii - investitori sau proprietari - titulari ai unei autorizaţii de construire (indiferent de sursa de finanţare) care are la baza obţinerii ei, printre documentele obligatorii, şi devizul general al lucrării. Iar, potrivit HG nr. 907/2016, beneficiarul investiţiei este definit ca fiind orice "entitate publică, persoană juridică sau fizică, ce are un drept de execuţie a lucrărilor de construcţii potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare".

Reporter: Întâmpină CSC obstacole în colectarea acestei taxe şi care sunt acestea?

Angela Porumb: Nu deţin date complete referitoare la dificultăţile întâmpinate de CSC în colectarea acestei taxe. Însă ceea ce pot confirma, având în vedere implicarea directă în dosarele care vizează acest aspect, este faptul că unul dintre motivele invocate de către titularii acestei obligaţii pentru a-şi justifica refuzul plăţii cotei de 0,5% l-a constat viziunea diferită de interpretare a Legii nr. 50/1991 şi modificările aduse acesteia, prin raportare la Legea nr. 215/1997. Însă instanţele de judecată au lămurit acest aspect, stabilind că obligaţia plăţii cotei de 0,5% este instituită prin Legea nr. 215/1997 şi nu a fost niciodată modificată, suspendată sau abrogată, prin niciun act normativ, fiind pe deplin actuală.

Reporter: Reprezentanţii CSC ne-au precizat că, de cele mai multe ori, beneficiarii de investiţii care încearcă să se sustragă de la plata cotei de 0,5%, invocă neapartenenţa la Casa Socială. Este corectă această abordare?

Angela Porumb: Obligaţia plăţii cotei de 0,5% nu este condiţionată de apartenenţa la CSC. Cadrul de reglementare al acestei obligaţii nu prevede o astfel de restrângere a titularilor acestei obligaţii, iar privit prin prisma scopului pentru care a fost înfiinţată CSC - protecţia socială a salariaţilor din construcţii pe perioadele friguroase - nici nu permite o astfel de abordare.

S-ar ajunge la o restrângere nejustificată şi absolut arbitrară a surselor de finanţare a fondului CSC, cu efecte negative asupra posibilităţii reale a CSC de a asigura protecţia socială la care este obligat. Menţionăm că, în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 215/1997, "salariaţii cu contract individual de muncă din activitatea de construcţii şi de producere a materialelor de construcţii beneficiază pe perioada întreruperii activităţii de o indemnizaţie reprezentând o suma impozabilă, al cărei cuantum lunar este egal cu 75% din media pe ultimele trei luni a salariului de bază brut". Deci, prin lege este fixat inclusiv nivelul financiar ce trebuie asigurat fiecărui salariat ce beneficiază de protecţie socială, din fondul CSC, nivel stabilit prin corelare directă cu sursele de finanţare ale acestui fond. Deci, cota de 0,5% este reglementată în sarcina tuturor beneficiarilor de investiţii, indiferent de apartenenţa/nonapartenenţa acestora la CSC.

Din ceea ce cunosc, urmare a implicării în dosarele de instanţă pe care le-am gestionat, au existat situaţii în care diverşi titulari au considerat în mod constant că nu datorează această cotă, însă instanţele de judecată au lămurit acest aspect, soluţiile în dosare invalidând susţinerile ce au motivat refuzul acceptării acestei obligaţii de către res-pectivii beneficiari.

Reporter: Ce importanţă au Precizările comune ale Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerului Transportului emise pe subiect? Modifică acestea în vreun fel reglementările în domeniu?

Angela Porumb: În primul rând, din punct de vedere al rigurozităţii juridice, este evident că Precizările comune emise în anul 1999, datorită forţei juridice inferioare ce le este asociată, nu au valenţă de modificare a cadrului de reglementare a obligaţiei de plată a cotei de 0,5%, instituit prin lege. Însă, dincolo de această menţiune, analizând conţinutul concret al Precizărilor, este clar că rolul acestora este de a lămuri art. 16 alin. 1, lit. c) din Legea nr. 215/1997, mai exact cine are obligaţia prelevării cotei de 0,5%, acesta fiind titularul investiţiei, care obţine o autorizaţie de construire, adică investitorul sau proprietarul indiferent de sursa de finanţare şi forma de proprietate.

Reporter: Unii beneficiari invocă faptul că, în virtutea faptului că art. 301 din legea nr. 50/1991 a fost abrogat, nu ar mai exista cadrul legal de plată a cotei de 0,5%. Înţeleg că CSC a câştigat două procese pe acest subiect, cu Primăriile municipiilor Cluj-Napoca şi Slobozia. Ce ne puteţi spune referitor la acest articol şi la motivările celor două instanţe?

Angela Porumb: Dispoziţiile art. 30 indice 1 au fost prevăzute în cadrul O.U.G. nr. 214/2008 ca fiind o completare a dispoziţiilor Legii nr. 50/1991. Deci, art. 30 indice 1 nu a reprezentat temeiul obligaţiei de plată a cotei de 0,5%, izvorul acestei obligaţii reprezentându-l dintotdeauna art. 16 din Legea nr. 215/1997.

Deci, abrogarea art. 30 indice 1 din Legea nr. 50/1991 nu a avut nicio influenţă asupra existenţei obligaţiei de plată a cotei de 0,5%, obligaţia a existat neîntrerupt încă de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 215/1997, concluzie validată de către instanţele de judecată în ambele dosare.

Reporter: Care este importanţa achitării acestei taxe?

Angela Porumb: Cota de 0,5% reprezintă una din sursele de constituire a Fondului CSC, fond destinat realizării scopului pentru care a fost înfiinţată - protecţia socială a salariaţilor. Deci, neachitarea acestei taxe are ca efect restrângerea nejustificată a resurselor financiare previzionate de legiuitor a fi destinate plăţilor ce trebuie efectuate către beneficiarii protecţiei sociale ce stă la baza adoptării Legii nr.215/1997.

Reporter: Cum a evoluat acest segment, în ultima perioadă? Ce evoluţie a avut numărul celor care au plătit această taxă?

Angela Porumb: Nu am date certe, însă ceea ce pot să vă spun, din cele aflate de la reprezentanţii CSC, este că o anumită parte din dezvoltatorii cu proiecte importante încearcă să facă "economii", tergiversând plata cotei legale de 0,5%, sub diferite pretexte care exced prevederilor Legii nr. 215/1997 şi HG nr. 907/2016, precum şi al celorlalte acte normative care se referă la cota de 0,5% ce trebuie achitată către CSC. În această situaţie CSC poate solicita în instanţă plata sumelor datorate, inclusiv dobânda legală.

Reporter: Vă mulţumesc!