Zilişteanu: "Ne întoarcem la economia planificată de pe vremea lui Ceauşescu"
Băncile care activează pe piaţa noastră îşi vor reorienta resursele către sistemele bancare din alte ţări, dacă proiectul plafonării dobânzilor va fi aprobat în forma actuală, este de părere Ion Radu Zilişteanu, doctor în economie. Domnia sa ne-a precizat: "Băncile nu vor renunţa la creditare, dar vor căuta alte plasamente. Având în vedere că majoritatea instituţiilor de credit care funcţionează în România fac parte din grupuri bancare multinaţionale, o să asistăm la o redirecţionare de resurse dinspre sistemul nostru bancar către alte sisteme bancare, unde nu există asemenea restricţii".
Iniţiativa legislativă la care face referire Radu Zilişteanu prevede plafonarea dobânzilor la 18% pentru creditele de consum şi la de 2,5 ori mai mult decât dobânda cheie pentru cele ipotecare şi imobiliare.
Specialistul ne-a precizat: "Dacă efectele Legii dării în plată depindeau de volumul dărilor în plată, plafonarea dobânzilor la credite ar conduce la o distorsionare clară a pieţei dobânzilor bancare, ceea ce va avea consecinţe serioase asupra acelora pe care legea spune că-i apără. Vom asista la o restrângere importantă a creditării, iar băncile se vor orienta către alte produse din care să câştige".
În opinia lui Radu Zilişteanu, cel mai important lucru este că, printr-o astfel de măsură, "am ajunge să reglăm dobânzile bancare după o dobândă stabilită administrativ": "Ne întoarcem la economia planificată de pe vremea lui Ceauşescu".
În acest context, piaţa imobiliară va fi şi ea afectată, mai consideră domnul Zilişteanu, care subliniază: "Creditele care contează, adică cele ipotecare, vor fi afectate, iar când volumul de creditare scade, cererea solvabilă de pe piaţa imobiliară scade şi ea, şi atunci vom asista din nou la distorsiuni pe piaţa imobiliară. Noi vrem să bancarizăm economia şi, practic, printr-o astfel de măsură, îndepărtăm lumea de sistemul bancar şi debancarizăm economia.
Acestea sunt iniţiative făcute în laboratoarele unor minţi care nu cunosc domeniul bancar".
Menţionând că unul dintre efectele plafonării dobânzilor va fi înăsprirea condiţiilor de creditare, Radu Zilişteanu consideră că, deşi este foarte bine să avem un avans mai ridicat la împrumuturi, foarte mulţi clienţi nu au aceşti bani şi, deci, vor avea accesul tăiat la creditare. "Sunt convins că mai există o mulţime de alte efecte la care nici măcar nu ne gândim", conchide domnia sa, apreciind: "Eu nu ştiu de vreo ţară normală care să practice o astfel de măsură. Pentru IFN-uri, într-adevăr ar fi fost o măsură de protecţie, dar la bănci nu era necesară".
Senatorul liberal Daniel Cătălin Zamfir, care a iniţiat proiectul de lege, susţine că, în alte ţări, dobânzile percepute de bănci la credite sunt plafonate. Daniel Zamfir a declarat, în plenul Senatului: "Vreau să ştiţi că 14 ţări din Uniunea Europeană au dobânzile la creditele ipotecare plafonate. Dobânda medie în România este de 6,10%. Italia are 1,91%, Spania 1,84%, Grecia 3,35%, la jumătate faţă de noi, Ungaria 3,71%. A ieşit Banca Naţională argumentând că e riscul de ţară. De câţiva ani buni BNR vorbeşte numai despre asta. Mai apar şi diverşi analişti economici «independenţi», care spun cât de rău o să le fie românilor dacă dobânzile vor scădea şi vom avea şi noi dobânzi aproape de nivelul mediei UE. Eu în filmul ăsta prost am trăit şi la Legea dării în plată. În SUA, absolut toate statele au dobânzile plafonate. Ca atare, e suficient atât amar de ani cât băncile şi IFN-urile au fot lăsate să îi jecmănească pe români. Dacă BNR a închis ochii în toţi aceşti ani, cred că noi avem obligaţia să intervenim".
Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), i-a răspuns liberalului, precizând că nicio ţară membră a Uniunii Europene nu a propus o lege a plafonării dobânzilor similară cu iniţiativa sa. 14 state din 28 nu au o lege în acest sens, 10 ţări raportează dobânda la o medie a pieţei, iar 4 dintre ele au o abordare exogenă, raportând dobânzile la unele dobânzi cheie, dar nu la dobânda băncii centrale, susţine Dănescu, precizând că aceste limitări privesc doar unele produse bancare.
Liberalul Zamfir a mai evidenţiat diferenţa mare care există la noi între dobânzile la credite şi cele la depozite, acestea din urmă având o medie de 0,4%, dobânda medie percepută la credite depăşind 6%, în condiţiile în care banii din depozite sunt utilizaţi pentru creditare. Daniel Zamfir a menţionat, printre altele, că dobânda anuală efectivă în UE este 1,73%, iar în ţara noastră 6,10%.
