Acord politic provizoriu pentru reducerea consumului final de energie în UE

Ţinta de reducere: -11,7% în 2030

Preşedinţia Consiliului European şi negociatorii Parlamentului European au ajuns, în martie, la un acord politic provizoriu privind reducerea consumului final de energie la nivelul UE cu 11,7% în 2030, conform Consiliul European, care menţionează că statele membre vor beneficia de flexibilitate în atingerea obiectivului.

Potrivit sursei citate, statele membre trebuie să asigure în mod colectiv o reducere a consumului final de energie cu cel puţin 11,7% în 2030, comparativ cu previziunile referitoare la consumul de energie pentru 2030 efectuate în 2020. Aceasta înseamnă o limită superioară a consumului final de energie al UE de 763 de milioane de tone echivalent petrol şi de 993 de milioane de tone echivalent petrol pentru consumul primar, conform sursei citate.

Limita pentru consumul final va fi obligatorie pentru statele membre în mod colectiv, în timp ce obiectivul privind consumul de energie primară va fi orientativ. Consumul final de energie reprezintă energia consumată de utilizatorii finali, în timp ce consumul de energie primară include, de asemenea, cuantumul utilizat pentru producerea şi furnizarea de energie.

Planurile naţionale integrate privind energia şi clima urmează să fie actualizate în 2023 şi 2024

Consiliul şi Parlamentul European au convenit că toate statele membre vor contribui la atingerea obiectivului general al UE prin contribuţii şi traiectorii naţionale orientative, stabilite de statele membre în planurile lor naţionale integrate privind energia şi clima. Aceste planuri naţionale urmează să fie actualizate în 2023 şi 2024, conform sursei citate.

Formula pentru calcularea contribuţiilor naţionale în vederea atingerii obiectivului va fi orientativă, cu posibilitatea abaterii de la aceasta cu 2,5%. Comisia va calcula dacă toate contribuţiile însumează obiectivul de -11,7% şi, în caz contrar, va emite corecţii ale contribuţiilor naţionale care sunt mai mici decât ar fi fost în cazul utilizării formulei (aşa-numitul mecanism de reducere a decalajelor). Formula se bazează, printre altele, pe intensitatea energetică, pe PIB-ul pe cap de locuitor, pe dezvoltarea surselor regenerabile de energie şi pe potenţialul de economisire a energiei.

Obiectivul anual privind economiile de energie va creşte treptat

Consiliul şi Parlamentul European au convenit asupra unei creşteri treptate a obiectivului anual privind economiile de energie pentru consumul final de energie din 2024 până în 2030. Statele membre vor asigura noi economii anuale de 1,49% din consumul final de energie, în medie, în această perioadă, ajungând treptat la 1,9% la 31 decembrie 2030.

Co-legiuitorii au convenit că statele membre ar putea include, în calcularea obiectivului, economiile de energie realizate prin măsuri de politică în temeiul Directivei actuale şi al celei revizuite privind performanţa energetică a clădirilor; măsurile care decurg din EU ETS (pentru instalaţii, clădiri şi transporturi); măsurile de urgenţă în domeniul energiei.

Consiliul şi Parlamentul au convenit asupra unei obligaţii specifice pentru sectorul public de a realiza o reducere anuală a consumului de energie de 1,9%, care poate exclude transportul public şi forţele armate. În plus, statelor membre ar urma să li se impună să renoveze anual cel puţin 3% din suprafaţa totală a clădirilor deţinute de organele administraţiei publice.

Acordul politic provizoriu la care s-a ajuns în martie va fi transmis mai întâi Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi din cadrul Consiliului şi Comisiei ITRE a Parlamentului spre aprobare. Directiva va trebui să fie apoi adoptată în mod oficial de Parlament şi de Consiliu, înainte să poată fi publicată în Jurnalul Oficial al UE şi să intre în vigoare.

Propunerea de revizuire a Directivei privind eficienţa energetică, împreună cu alte propuneri, abordează aspectele energetice ale tranziţiei climatice a UE în cadrul pachetului "Pregătiţi pentru 55". Prezentat de Comisie la data de 14 iulie 2021, acest pachet vizează alinierea cadrului legislativ al UE privind clima şi energia la obiectivul de realizare a neutralităţii climatice până în 2050 şi la obiectivul acesteia de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, în comparaţie cu nivelurile din 1990. Pachetul constă într-o serie de propuneri strâns corelate, fie de modificare a unor acte legislative existente, fie de introducere a unor noi iniţiative într-o serie de domenii de politică şi sectoare economice.

În plus, ca parte a planului REPowerEU, Comisia a propus, la 18 mai 2022, o serie de modificări specifice suplimentare la Directiva privind eficienţa energetică pentru a reflecta schimbările recente din peisajul energetic. Elementele propunerii au fost integrate în procesul de negociere interinstituţională dintre Consiliu şi Parlament.

Actuala Directivă privind eficienţa energetică, în vigoare din decembrie 2018, stabileşte un obiectiv de reducere atât a consumului de energie primară, cât şi a consumului final de energie cu 32,5% până în 2030 la nivelul UE, comparativ cu previziunile privind consumul de energie pentru 2030 realizate în 2007.