Certificatul energetic va deveni un "criteriu de diferenţiere" în alegerea unei proprietăţi
Certificatul de performanţă energetică devine obligatoriu, de la 1 ianuarie 2010, pentru orice tranzacţie imobiliară, urmare a unei directive a Uniunii Europene. "Suntem interesaţi să vedem cum va influenţa certificatul piaţa şi cum îl putem noi influenţa", afirmă domnul Adrian Vascu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România (ANEVAR).
Certificatul cuprinde valori de referinţă, dar ar trebui să includă şi recomandări, susţine domnia sa. De asemenea, autorităţile publice ar trebui să-şi afişeze certificatul pentru toate clădirile cu o suprafaţă de peste 500 mp.
În opinia domnului Vascu, implementarea certificatului de performanţă energetică în România prezintă o serie de provocări. În primul rând numărul de persoane atestate pentru a întocmi acest document, respectiv în jur de 500 la nivel naţional, este "disproporţionat raportat la numărul de tranzacţii imobiliare". Pe de altă parte, capacitatea utilizatorului de înţelegere a informaţiei prezentate în certificat pune o altă problemă. Un al treilea aspect ţine de deontologia profesională, respectiv la identificarea celor abilitaţi să verifice modul în care sunt întocmite aceste documente. Apartenenţa la o asociaţie este o variantă, dar şi pregătirea continuă, precum şi stabilirea unor norme etice şi sancţiuni, aplicate de nişte comisii de etică transparente, consideră domnia sa.
"Criza a ajutat într-un fel, deoarece în 2007-2008 era efervescenţă maximă pe piaţă. Însă nu cred că lucrurile vor mai merge cu viteză foarte mare. Nu cred nici că vor creşte preţurile proprietăţilor care au certificat energetic, dar în timp va deveni un criteriu de diferenţiere", subliniază Adrian Vascu.
Procesul de certificare "trebuie să înceapă bine la 1 ianuarie, altfel va fi greu pe parcurs", conchide preşedintele ANEVAR.
La rândul său, Florin Popovici, preşedintele Uniunii Naţionale a Agenţiilor Imobiliare (UNAI), atrage atenţia că până în prezent când se scoteau la vânzare imobile, proprietarii foarte rar menţionau dacă sunt sau nu izolate termic. În opinia domniei sale, prezenţa certificatului energetic ar putea duce la o uşoară scumpire a proprietăţilor în cauză.
Criteriul eficienţei energetice trebuie inclus în evaluarea unei clădiri
Doamna Emilia-Cerna Mladin, preşedintele Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC), a declarat că va insista pe verificarea proiectelor pentru ca auditul energetic să aibă credibilitate. "Nu se poate, totuşi, să nu facem o diferenţiere între clădirile noi şi cele vechi", subliniază domnia sa.
Conform unor studii europene, clădirile "verzi" care au o performanţă energetică foarte mare, se închiriază la preţuri mai mari cu 4-5% şi obţin preţuri mai mari cu 25-26% la vânzare, decât cele cu consum mare de energie. De exemplu, o casă din Suedia este evaluată cu 3% mai mult dacă are un plus de termoizolaţie faţă de cerinţele standard, încă 8% dacă are un sistem de ventilaţie mecanică şi încă 13% dacă are tâmplărie eficientă energetic.
La momentul de faţă în evaluarea imobilelor sunt avute în vedere criterii precum costurile construcţiei şi ale terenurilor, venitul pe care îl pot genera prin închiriere şi raportarea la clădirile similare. Pe de altă parte însă, ar putea fi ataşat fiecărui criteriu şi costul utilizării de energie sau eficienţa energetică, atrage atenţia doamna Mladin.
Certificatul energetic include date privind consumul şi suprafaţa utilă a imobilului, prin urmare în baza lui pot fi estimate costurile cu energia termică necesară. De asemenea, mai prezintă şi parametrii unei clădiri de referinţă. Astfel poate rezulta un raport între cheltuielile reale şi cele orientative, mai spune domnia sa.
Pentru realizarea unei baze de date cu certificatele energetice este necesară şi contribuţia notarilor publici. Aceştia nu trebuie să accepte să mai semneze contracte de vânzare-cumpărare fără certificatul energetic.
Pe de altă parte, "este aberant să întrebi cu cât este mai scumpă proprietatea care are un certificat energetic, deoarece acesta are doar rol de informare şi motivare a clientului", subliniază doamna Mladin. De asemenea, nu trebuie dat acelaşi certificat pentru toate apartamentele dintr-un bloc, deoarece sunt diferenţe, unii locatari au făcut îmbunătăţiri iar alţii nu, conchide preşedintele AAEC.
Proiectele de eficienţă energetică trebuie să atragă fonduri private
Corneliu Rotaru, directorul de programe al Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei (ARCE) sesizează şi necesitatea formării unor asociaţii de auditori energetici şi pentru industrie. În opinia sa în România sunt clădiri publice foarte mari, pentru care trebuie să fie găsite pe lângă sursele de finanţare publice şi altele private, doar că "proiectele de eficienţă energetică nu se întâlnesc cu banii din bănci, trebuie un mecanism". Astfel, este necesară intervenţia unui terţ care să medieze între beneficiar şi bancă, respectiv o companie de eficienţă energetică (ESCO), aşa cum este aplicat şi în afară, susţine domnul Rotaru.
O astfel de companie, completează domnia sa, încheie cu beneficiarul un contract de performanţă energetică prin care sprijină implementarea unor mecanisme şi măsuri pentru a creşte eficienţa energetică a unei clădiri, urmând ca rambursarea să se facă din economia de energie.
Deşi în România sunt necesare astfel de servicii, operează puţine astfel de companii şi oricum preponderent pentru industrie, apreciază domnul Rotaru.
O problemă identificată nu numai în România, ci în toată Uniunea Europeană se referă la absenţa unei certificări pentru aceste societăţi, conchide domnul Corneliu Rotaru.
În cadrul celei de a III-a Conferinţe Naţionale a Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC) - "Eficienţa energetică a clădirilor", ce a avut loc în luna octombrie, au fost expuse principalele aspecte privind capacitatea Româ-niei de a răspunde cerinţelor europene privind performanţa energetică a clădirilor.
