Dimensiuni reduse pentru dormitoare, generoase pentru livinguri, terase exterioare pentru relaxare
Se apropie vacanţa şi odată cu ea gândul ne zboară la locurile în care o să ne-o petrecem, la soare sau la umbră, căutând relaxarea, libertatea, intimitatea, petreceri aşa cum ne dorim noi, departe de locomotiva infernală a unui oraş sufocant.
Îi invidiem pe cei care au pregătită, pentru astfel de momente, casa lor de vacanţă şi ne facem planuri ca pe timp scurt sau pe timp lung, să avem propria noastră locuinţă secundară.
Am pregătit pentru aceştia sfaturi, informaţii despre tendinţe, preţuri, greşeli, explicaţii legate de diferenţele pe care le implică construirea unei locuinţe secundare, faţă de locuinţa permanentă.
Preţurile nu au scăzut atât de mult cum ar fi vrut beneficiarii
Noi, beneficiarii, ne dorim ca preţurile să scadă, în condiţiile în care piaţa imobiliară se află într-un impas generat de lipsa lichidităţilor şi dispariţia mijloacelor de finanţare care abundau acum un an.
Arhitectul Dan Manea, de la biroul de arhitectură "Arhimont", din Sinaia, precizează că cerinţele de a se construi ieftin, repede şi bine, corelate în prezent cu scăderea preţurilor la unele din principalele materiale de construcţii, îi determină pe beneficiari să aştepte şi să solicite o scădere a preţurilor de manoperă.
Tudor Abiculesei, de la "ABI"s Co", birou de arhitectură din Suceava, observă însă, că în ciuda reducerii preţurilor la unele materiale, cum ar fi preţul cimentului sau al oţelului beton, preţurile la materialele de finisaj sau termoizolaţie sunt mari. Domnia sa explică menţinerea acestor preţuri mari prin micşorarea volumului importurilor, de către furnizorii confruntaţi cu lipsa de lichidităţi. "Dacă, spre exemplu, anul trecut oferta de gresie şi faianţă la o medie a preţului de 30 lei/mp era bogată, acum ea este limitată. În schimb, avem o ofertă bogată la segmentul de preţ mediu de 42 lei/mp", subliniază domnul Abiculesei. Manopera nu a scăzut, spune domnia sa, se menţine la cotele de anul trecut. Au apărut însă "meseriaşi" care practică preţuri de "dumping", la o calitate pe măsură.
Preţurile de proiectare au rămas nes-chimbate, ne spune arhitectul Paul Samsonescu, de la "One Design" Bucureşti.
Dimensiuni până în 100 mp, soluţii simple, arhitectură curată
Paul Samsonescu distinge două categorii de case de vacanţă în funcţie de dimensiunea lor. O primă categorie cuprinde casele care sunt folosite sezonier, un regim de înălţime de cele mai multe ori parter plus mansardă şi cu o amprentă la sol de până la 100 mp, şi tot atât pentru nivelul superior. Cea de-a doua categorie este formată din casele de vacanţă de folosinţă săptămâ-nală, al căror regim de înălţime este de cele mai multe ori acelaşi, adică parter + mansardă, dar cu o amprentă ce poate ajunge şi la 200 mp. Proprietarii aces-tor case, ne spune domnul Samsonescu, sunt persoane care au un program flexibil, care le permite se petreacă mai mult timp în locaţia respectivă, uneori chiar să coordoneze o anumită afacere de acolo, timp de câteva luni pe an.
Domnul Abiculesei de la "ABI"s Co" Suceava ne vorbeşte despre semnalele de pe piaţă în anul 2009 ca tinzând mai degrabă spre soluţiile simple, cu arhitectură curată şi suprafeţe mai mici de 100 mp. Regimul de înălţime preferat, remarcat şi de domnia sa, este parter + mansardă, deşi pentru astfel de suprafeţe, o rezolvare coerentă şi practică ar exista la fel de bine şi doar pe parter.
Arhitectul Dan Manea, de la "Arhimont" Sinaia leagă tendinţa prezentă a românilor de a înţelege casa de vacanţă în sensul unor dimensiuni moderate şi a unui confort mediu, de diferenţa pe care o fac cheltuielile de întreţinere şi de implicaţiile noţiunii de "a doua reşedinţă", cu folosire ocazională/ sezonieră.
Din punct de vedere constructiv, arhitecţii sunt de acord că o casă de vacanţă trebuie să se îndrepte, aşa cum este de multe ori cazul, către materiale tradiţionale din zona respectivă. La munte, unde se află cele mai multe case de vacanţă, se va folosi lemn şi piatră de râu, ne spune domnul Paul Samsonescu. Elementele de zidărie sau termosistemul se realizează din aceleaşi materiale ca şi pentru o locuinţă permanentă.
Domnul Dan Manea ne reaminteşte că există întotdeauna condiţionări impuse de zona seismică, de zona climatică şi de condiţiile particulare ale fiecărui teren, de amplasare. Trebuie să se ia în calcul pantele, natura geologică, pânza freatică. Acestea, explică domnia sa, "sunt de fapt elementele care conturează compoziţia structurală a viitoarei case."
La urma urmei, însă, concluzionează doamna arhitect Andreea Petrescu, de la "Ioan Co" Bucureşti, "sistemul constructiv pentru o astfel de casă este strict legat de dorinţa celui ce va fi proprietar, de legătura lui interioară cu natura, de cât de ecologică vrea să-i fie casa de vacanţă."
Dimensiuni reduse pentru dormitoare, generoase pentru livinguri, terase exterioare pentru relaxare
Dimensiunile casei, şi mai apoi ale diverselor zone din aceasta, sunt dictate de suprafaţa de teren, ne spune domnul Samsonescu, de la "One Design". În general însă, continuă domnia sa, se remarcă dormitoare în jur de 12 mp, concepute reduse pentru că vor fi folosite doar pentru odihnă. În schimb, zonelor de zi - living, dining, terase - care constituie centrul de atracţie al zilei, se bucură de suprafeţe mai mari, de 30 - 40 mp pentru dining şi living, şi de până la 80 - 100 mp pentru terase.
Domnul Abiculesei, de la "Abi Co"s" Suceava, remarcă, cu toate acestea, cazuri numeroase de case de vacanţă construite după aceeaşi mentalitate orăşenească a caselor permanente: fără terase, fără pergole şi fără o comunicare coerentă cu natura. Astfel de case nu îşi pot îndeplini rolul de oază de relaxare şi deschidere către natură, fiind de fapt o replică a unei locuinţe permanente.
Recomandări
Casele de vacanţă, ca şi locuinţele permanente, trebuie să răspundă unor cerinţe legate de gust şi de funcţionalitate. Domnul Manea le recomandă celor care doresc să îşi construiască o casă de vacanţă să înţeleagă şi să accepte conceptul în sine de "casă de vacanţă", să îşi dimensioneze investiţia în funcţie de necesităţile stricte, pe care le dă frecvenţa de utilizare, şi de bugetul pe care doresc să îl aloce unui astfel de proiect, să încerce să se documenteze înainte şi să formuleze o temă de proiect. Nu în ultimul rând, domnia sa recomandă să se apeleze la specialişti, începând cu faza de achiziţie a terenului şi până la finalizarea investiţiei propuse.
În ceea ce priveşte sistemul constructiv, domnia sa recomandă demisoluri parţiale din diafragme de beton (folosite ca spaţii tehnice, garaj), generate de sistematizarea terenului natural (de obicei în pantă). Pentru parter, domnia sa recomandă zidăria portantă din cărămidă cu sâmburi de beton armat sau cu planşeu de beton armat. Pentru etaje şi mansarde, domnia sa recomandă utilizarea lemnului şi subliniază necesitatea de a valorifica spaţiul din pod (mansarda). Pentru acoperiş, soluţia recomandată de domnul Manea este învelitoarea din ţiglă pe şarpantă de lemn.
Doamna Petrescu, de la "Ioan Co", recomandă ca terenul pentru o astfel de casă să fie aşezat într-un loc retras, departe de aglomeraţii urbane mari. Pentru loturile amplasate în oraşe mai mici sau mai liniştite, domnia sa recomandă o curte suficient de mare, care să permită o oarecare izolare faţă de zgomot, de noxe, de praf.
În continuare, domnia sa recomandă ca dimensiunile utile să nu depăşească 80 -90 mp (inclusiv ziduri şi terase); o suprafaţă desfăşurată construită care să nu depăşească 120 - 130 mp (inclusiv zidurile şi terasele de la parter), un regim de înălţime maxim parter + mansardă (eventual etaj mansardat). Toate acestea, ne spune domnia sa, fac parte din preocuparea pentru eficienţa energetică, din nevoia de a menţine simplitatea acestei locuinţe, din motive care ţin de uşurinţa întreţinerii.
În ceea ce priveşte materialele, doamna Petrescu arată o grijă deosebită faţă de nevoia, pentru o astfel de casă, ca exteriorul său să se nască din natură. Astfel, domnia sa ne recomandă folosirea acelor materiale care vin din spaţiul natural al zonei, şi despre care am mai vorbit: piatra şi lemnul, iar pentru acoperiş, ţigla.
Pentru a completa această deschidere către natură, domnia sa recomandă o orientarea predominantă a casei către sud, pentru a beneficia de cât mai mult soare.
O casă de vacanţă este diferită faţă de o locuinţă permanentă
O casă de vacanţă are multe lucruri în comun cu o locuinţă permanentă. Există însă şi diferenţe. O casă de vacanţă, ne explică domnul Dan Manea, de la "Arhimont" Sinaia, nu are nevoie de gradul de confort, de echipare, de mărime a spaţiilor şi de întrepătrundere a acestora, de funcţiuni de garaj, depozitare, dependinţe, soluţii structurale, nivelul de detaliere a unei locuinţe permanente. Toate acestea se datorează calităţii sale de spaţiu de locuit secundar.
În schimb, "minimalismul" în materie de spaţii anexe şi de dotări, trebuie să fie compensat, la o casă de vacanţă, ne spune domnul Paul Samsonescu, printr-o mai mare atenţie acordată instalaţiilor. "Acestea trebuie gândite astfel încât să nu îngheţe, să nu se înfunde sau să se blocheze, iar dacă bugetul o permite, o automatizare ar fi excelentă. Primordial pentru casa de vacanţă este să se încălzească repede", subliniază domnul Samsonescu.
