"Casele verzi" îşi produc singure energia
Consilier / 06 iunie 2014
Scumpirea electricităţii şi gazelor i-a determinat pe tot mai mulţi proprietari de locuinţe din vestul Europei să investească în echipamente care să le reducă din consum. Cum cea mai ieftină energie este cea pe care nu o consumă, mulţi proprietari au devenit mici producători independenţi de energie pe parcurs ce tehnologia panourilor fotovoltaice şi a mini-eolienelor s-a ieftinit.
Acest trend prinde teren şi în ţara noastră odată cu avansarea liberalizării pieţei energiei şi gazelor, care a adus preţuri tot mai mari. Acum, "casa verde" nu numai că este foarte bine izolată termic, dar îşi produce singură energia. Proprietarii de locuinţe pot produce mai mult decât necesarul de consum şi primesc bani frumoşi pentru cantităţile suplimentare.
De unde porneşti în alegerea panourilor fotovoltaice pentru locuinţa ta
La alegerea unui sistem fotovoltaic pentru o casă contribuie mai mulţi factori şi, de aici, apar mai multe laturi de abordare. Flavius Iliescu, directorul general al companiei Petawatt Energia, ne-a declarat că pentru obţinerea maximului de producţie, în ţară noastră, este de preferat ca unghiul de înclinare al panourilor fotovoltaice faţă de sol să fie undeva la 35 de grade (pentru un unghi fix), iar dispunerea acestora să fie cu faţa către sud.
Domnia sa ne-a explicat: "Bineînţeles că această situaţie nu se poate întâlni în practică şi atunci urmează efectuarea unor calcule precise pentru evidenţierea cât mai exactă a producţiei de energie în funcţie de specificitatea locului. Dacă nu există condiţionări legate de spaţiul de instalare, deci de limitare a puterii maxime de panouri, atunci urmează un alt calcul, de identificare a necesarului de energie al locaţiei respective. Dacă necesarul de energie (Kwh) este cunoscut din facturile deja existente, acolo unde există reţea, atunci se va determina ce putere de panouri este potrivită pentru a-l acoperi".
Dacă necesarul de energie nu este cunoscut - situaţie întâlnită de obicei în locaţiile în care reţeaua lipseşte, precum case de vacanţă în zone montane izolate, atunci se pleacă de la identificarea puterii consumatorilor din respectiva locuinţă şi a numărului de ore estimativ de funcţionare a acestora.
Desigur, există şi varianta în care beneficiarul, dispunând de spaţiu suficient, poate opta pentru instalarea unei puteri mai mari de panouri fotovoltaice. În acest caz, producţia de energie va depăşi necesarul de consum, iar surplusul se poate injecta în reţea, cu avantajul că proprietarul locuinţei primeşte un tarif reglementat fix, stimulativ, a adăugat Flavius Iliescu.
Dimensionarea sistemelor fotovoltaice este o problemă complexă şi necesită cunoştinţe temeinice şi o abordare corespunzătoare, mai spune domnia sa.
Calculul puterii instalate exacte îl fac specialiştii de la firmele de profil, pornind de la suprafaţa acoperişului locuinţei şi necesarul de consum.
Costul unui sistem de calitate, minim 2.800 de euro pentru un consum de 250 kwh pe lună
Costurile pentru achiziţia şi instalarea unui sistem fotovoltaic pentru o locuinţa cu un consum mediu de 250 kwh pe lună depinde de tipul sistemului dorit.
Flavius Iliescu ne-a declarat: "Se pot instala sisteme cu injecţie în reţea (cele mai simple), sisteme de tip grid-interactiv (care interacţionează cu reţeaua) unde backup-ul poate fi asigurat printr-un banc de acumulatori, sisteme de off-grid (în afară reţelei electrice) simple sau având ca backup reţeaua sau un grup generator. Dacă ne referim la sistemele cu injecţie în reţea, acestea fiind şi cele mai accesibile, preţul complet poate oscila între 2.800 şi 3.200 euro fără TVA pentru un sistem cu echipamente de foarte bună calitate".
În schimb, în această situaţie, cea mai mare problemă este dată de costurile exagerat de mari necesare avizării în relaţia cu furnizorul de energie, afirmă domnia sa.
Pentru celelalte tipuri de sisteme, prezenţa acumulatorilor (stochează energia atunci când nu consumi pentru orele când nu mai este soare) face ca preţul să crească puţin, dar nu cu mult mai mult decât preţul cerut de către furnizorii de energie pentru avizare, conform domnului Iliescu.
Deoarece schemele de sprijin la nivelul UE pentru acest domeniu au devenit din ce în ce mai sărace, majoritatea producătorilor de invertoare şi-au îmbunătăţit portofoliul, aducând în prim plan soluţii combinate cu variante de stocare a energiei.
Echipamente conexe
Directorul Petawatt Energia ne-a mai declarat că, în afara panourilor fotovoltaice mai trebuie achiziţionate invertoarele, structurile din aluminiu necesare fixării panourilor, conectori, tablouri cu protecţii şi, după caz, dacă proprietarul optează pentru sisteme cu stocare, mai este nevoie de controlere, echipamente de comandă şi automatizare, de monitorizare, etc.
Flavius Iliescu a adăugat că cele mai multe şi costisitoare modificări apar în situaţia sistemelor cu branşare la reţeaua de electricitate, costurile pentru instalarea contorilor şi a branşamentelor fiind suportate de către beneficiar şi nu de către furnizor.
Soluţii pentru cabane şi case de vacanţă izolate
Dezvoltarea accelerată din ultimii ani a tehnologiilor de producţie a energiei solare a condus la soluţii accesibile şi pentru alimentarea cabanelor sau caselor de vacanţă izolate.
Directorul Petawatt Energia ne-a explicat că aceste sisteme de panouri fotovoltaice stochează energia în acumulatori, iar dimensionarea lor se face, de obicei, în aşa fel încât să fie asigurat necesarul de energie în medie anuală.
"Deoarece supradimensionarea unui sistem poate duce la costuri suplimentare, iar subdimensionarea - la o proastă funcţionare a sistemului, varianta optimă atât funcţional, cât şi privind costurile, este cea în care se asigura necesarul de energie în medie anuală, urmând că deficitul de energie din perioada de iarnă să fie asigurat printr-un aport de energie din partea unui grup generator", ne-a explicat domnul Iliescu.
Nu aveţi nevoie de licenţă pentru a deveni mic producător de energie
Atât persoanele fizice, cât şi cele juridice pot deveni producători de energie, în condiţiile Legii nr. 123/2012 a energiei electrice şi gazelor naturale. Potrivit prevederilor acestei legi, clienţii casnici deţinători ai unor capacităţi de producere a energiei electrice cu putere electrică mai mică de 100 kW pot exploata comercial aceste capacităţi fără a deţine licenţă, ne-au declarat reprezentanţii ANRE (reglementatorul pieţei de energie).
De asemenea, ANRE a stabilit cerinţe tehnice minimale pe care centralele fotovoltaice şi eoliene trebuie să le îndeplinească, astfel încât să poată fi asigurată funcţionarea în siguranţă a sistemului electroenergetic şi funcţionarea sigură a acestor centrale.
Reprezentanţii Autorităţii ne-au mai spus că persoanele fizice care urmează să instaleze echipamente de producere a energiei electrice la un loc de consum existent trebuie să aducă acest lucru la cunoştinţă operatorului de distribuţie din zona de care aparţine, iar acesta îi va indica paşii de urmat în funcţie de detaliile concrete specifice sistemului care urmează să fie montat.
Tarifele reglementate pentru micii producători de energie verde, în curs de aprobare la CE
Actul normativ care creează cadrul legal pentru instituirea sistemului de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie este Legea nr. 220/2008 cu modificările şi completările ulterioare. Reprezentanţii ANRE ne-au spus că, potrivit acestui act normativ, persoanele fizice ce deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată sub 1 MW, pot beneficia, la cerere, din partea furnizorilor de energie cu care au contract, de serviciul de regularizare financiară între energia livrată şi energia consumată în reţea, pe baza unei metodologii specifice.
ANRE a elaborat şi aprobat Metodologia de stabilire a preţurilor reglementate de vânzare şi a regimurilor de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în centrale electrice cu puteri instalate de cel mult 1 MW pe centrală sau 2 MW pe centrală în cazul cogenerării de înaltă eficienţă din biomasă.
"În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare referitoare la ajutorul de stat, această metodologie a fost transmisă Comisiei Europene şi se va aplica după autorizarea sa şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, moment în care producătorii de energie electrică din surse regenerabile care intră sub incidenţa acestei metodologii vor putea opta pentru comercializarea energiei electrice produse la preţ reglementat", susţin oficialii ANRE.
Până la autorizarea de către Comisia Europeană (CE) a metodologiei sus-menţionate, toţi producătorii din surse regenerabile comercializează energia electrică, în conformitate cu prevederile art. 23 şi 28 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, beneficiind, totodată, şi de sistemul de promovare prin certificate verzi.
Prin Legea nr. 23/2014, pentru micii producători de energie electrică din surse regenerabile de energie a fost introdusă şi posibilitatea încheierii cu furnizorii de energie a contractelor bilaterale de vânzare-cumpărare a energiei electrice şi de certificate verzi, ne-au menţionat oficialii ANRE.
Pe de altă parte, conform prevederilor art. 14 alin. (6) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice care deţin unităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalată sub 100 kW pe loc de consum pot beneficia, la cerere, de serviciul de regularizare financiară, între energia electrică livrată şi energia consumată din reţeaua electrică, serviciu care este permis de legislaţia din domeniul fiscal, conform sursei citate.
Echipamentele de măsurare se achiziţionează şi instalează de operatorul de distribuţie, în condiţiile în care energia electrică este livrată în reţea, respectiv de către persoană fizică dacă echipamentul de măsurare (contorul electric) este montat în instalaţia acestuia, susţin reprezentanţii ANRE.
Ministerul Mediului a reluat programul Casa Verde
Multe persoane fizice au decis, în ultimii ani, să-şi monteze panouri solare pentru prepararea apei calde, după ce Ministerul Mediului a oferit finanţarea necesară prin programul Casa Verde. Mai puţin costisitoare decât cele fotovoltaice, panourile solare au prins teren rapid, deşi finanţarea de la stat a fost sistată în 2011.
Prin programul Casa Verde, derulat prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), pot fi contractate finanţări pentru 13.000 de beneficiari, în acest an, a anunţat, la jumătatea lunii mai, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Attila Korodi.
Domnia sa a precizat că în ultima sesiune de finanţare din cadrul programului Casa Verde, deschisă în perioada 1 iunie - 15 iulie 2011, a fost depus un număr total de 23.938 de dosare. Din acestea, au fost analizate 14.162 de dosare, iar 9.776 sunt încă în curs de evaluare. Ministrul a ţinut să menţioneze: "Am decis ca acestea din urmă să fie analizate în regim de urgenţă pentru a le putea finanţa în acest an. Până acum, 11.509 de dosare au fost acceptate şi 2.653 au fost respinse. Pentru 5.674 de beneficiari, contractele au fost semnate în 2011 şi 2012, iar în acest moment sunt în curs de plată. Din contractele încheiate până în prezent, au fost decontate 5.347 de cereri, în valoare totală de 32,2 milioane de lei".
Attila Korodi a mai spus că, aşa cum prevede regulamentul, contractul de finanţare nerambursabilă intră în vigoare la data semnării acestuia de către părţile contractante şi este valabil până la finalizarea proiectului, dar nu mai târziu de 12 luni de la data semnării.
Cei care doresc să modifice sau să-şi redimensioneze proiectul vor avea această posibilitate, a subliniat Attila Korodi, care susţine că programul Casa Verde, pe lângă beneficiile clare de protecţie a mediului şi reducere a consumului de energie termică, aduce un avantaj cert direct în buzunarul beneficiarilor, tradus prin reducerile facturii pentru încălzire.
Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice a amintit că, la momentul lansării programului, în 2008, beneficiarii programului realizau o economie de până la 30% la încălzire şi până la 60% la apă, iar, având în vedere că tehnologiile disponibile sunt mult mai performante, aceste reduceri de costuri vor fi, cu siguranţă, mai mari.
Ministrul Mediului susţine că o nouă sesiune de finanţare pentru proiectele din programul Casa Verde este dependentă de programarea finanţărilor aflate în curs, dar şi de rata încasărilor la Fondul de Mediu.
În Europa, localităţile "verzi" se iau la întrecere în producţia de energie regenerabilă. Recent, o astfel de competiţie organizată în Germania a fost câştigată de Wildpoldsried, localitate cu o populaţie de 2.600 de locuitori, care produce de 3 ori mai multă energie decât are nevoie, potrivit inhabitat.com. Pentru surplusul de electricitate livrat în reţea, Wildpoldsried încasează patru milioane de euro.
Primele iniţiative "verzi" din localitate au apărut în 1997. Acum, Wildpoldsried are, pe lângă panourile fotovoltaice montate pe locuinţe, nouă clădiri publice echipate cu astfel de panouri, patru staţii de producţie a biogazului, şapte centrale eoliene mici, trei microhidrocentrale, un sistem ecologic de prevenţie a inundaţiilor şi un sistem natural pentru ape uzate.
Wildpoldsried a primit numeroase distincţii naţionale şi internaţionale pentru acest proiect, iar primarul oraşului a început să facă turnee globale după incidentul de la Fukushima din 2011 pentru a promova beneficiile energiei verzi.
Primarul Zengerle a fost şi în ţară noastră, dar şi în regiunea Mării Negre pentru a explică cum a reuşit localitatea să facă bani din energia verde.
Alegerile pentru Parlamentul European (PE) au întârziat aprobarea, de către Comisia Europeană, a tarifului pentru micii producători de energie regenerabilă, a declarat, la începutul lunii mai, Zoltan Nagy-Bege, membru al Comitetului de Reglementare din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). România a trimis anul trecut către CE documentaţia pentru aprobarea acestor tarife în urmă cu un an.
Producătorii de electricitate din surse regenerabile care deţin centrale cu o putere de până la 1 MW vor primi subvenţii sub forma unor tarife reglementate la care electricitatea va fi preluată garantat în sistem. Aceste tarife se vor situa între 69,4 şi 167 de euro pe MWh. Micii producători vor primi aceste tarife fixe, cunoscute şi sub denumirea de "feed-in tariffs", în locul certificatelor verzi, care reprezintă subvenţiile pentru producătorii de energie regenerabilă cu capacităţi mai mari de 1 MW. Aceste tarife sunt în funcţie de tehnologia folosită.
Cel mai mic preţ îl vor primi cei care vor folosi pentru producerea energiei gazele de fermentare a deşeurilor, respectiv 69,4 euro pe MWh. Proiectele pe bază de culturi energetice şi deşeuri forestiere vor primi 134 de euro pe MWh, iar cele pe biomasă - altele decât culturile energetice - vor beneficia de un preţ de 109 euro pe MWh. Microhidrocentralele noi vor primi 141,9 euro pe MWh, iar cele retehnologizate - 137,7 euro pe MWh. Cel mai mare "feed-in tariff" va fi acordat proiectelor fotovoltaice, respectiv 167 de euro pe MWh.
În ceea ce priveşte producţia de energie în cogenerare (energie electrică şi termică simultan) de înaltă eficienţă, producătorii care au centrale pe biomasă sub 2 MW vor primi un tarif de 154 de euro pe MWh, dacă folosesc culturile energetice sau deşeurile forestiere, şi 134,3 euro pentru altfel de biomasă. Producătorii de electricitate în cogenerare pe bază de gaze de fermentare a deşeurilor vor beneficia de un preţ reglementat de 90,6 euro pe Mwh.
Aceste tarife trebuie aprobate, însă, de Comisia Europeană, întrucât reprezintă un ajutor de stat acordat sectorului producţiei de energie electrică din surse regenerabile.