Ce consum de energie vor avea blocurile din Romania in 2020?

dr. Bogdan Atanasiu, senior expert în eficienţă energetică, Institutul European pentru Performanţa Clădirilor, Bruxelles

dr. Horia Petran, INCD URBAN-INCERC - Sucursala INCERC Bucureşti, Secţia Performanţe energetice ale construcţiilor durabile, România

În numărul trecut al revistei am început să prezentăm câteva rezultate dintr-un studiu realizat de BPIE1 care analizează şi propune o definiţie pentru clădiri cu consum de energie aproape zero (nZEB2) în România şi o foaie de parcurs posibilă care ar conduce la atingerea obiectivelor stabilite pentru nZEB până în 2020/2021. În acest număr vom prezenta rezultatele simulărilor efectuate pentru blocurile de locuinţe noi din România, urmând ca într-un număr viitor să revenim cu alte rezultate şi cu sugestii de politici şi măsuri care ar trebui luate pentru a atinge obiectivele propuse.

Studiul BPIE se bazează pe raportul anterior "Principii pentru clădiri cu consum de energie aproape zero" şi evaluează, prin intermediul unor simulări orientative, modul în care aceste principii sunt relevante în contextul situaţiei actuale din România. Principalul scop este acela de a oferi o analiză independentă, bazată pe cercetare aplicată, sprijinind astfel în mod activ eforturile naţionale de elaborare a unei definiţii ambiţioase, dar accesibile şi a unei foi de parcurs pentru implementarea clădirilor cu consum de energie aproape zero în România.

Proiectul a debutat cu elaborarea unui chestionar referitor la fondul de clădiri din România, practicile din domeniul construcţiilor, costurile pentru materiale şi echipamente, legislaţia existentă şi măsurile suport. Rezultatele chestionarului au condus la definirea şi evaluarea unor clădiri de referinţă pentru construcţiile noi (practici actuale) pentru următoarele tipuri de clădiri:

­ Clădiri de locuit individuale (unifamiliale),

­ Clădiri de locuit colective (multifamiliale),

­ Clădiri de birouri.

Conform datelor existente, clădirile individuale şi cele colective reprezintă aproximativ 95% din fondul de clădiri de locuit din România. Clădirile de birouri reprezintă în jur de 13% din fondul de clădiri nerezidenţiale, însă au înregistrat o rată de construire ridicată în ultimul deceniu.

Cele trei tipuri de clădiri considerate reprezintă împreună 87% din fondul de clădiri din România, motiv pentru care eşantionul poate fi considerat reprezentativ. Astfel, pentru a analiza principalele opţiuni pentru nZEB, a fost definită câte o clădire de referinţă pentru cele trei tipuri de clădiri considerate, pe baza practicilor de construire actuale în România.

Aceste clădiri de referinţă se doresc a fi un eşantion reprezentativ pentru fondul de clădiri din România din punct de vedere al formei, mărimii, caracteristicilor şi modalităţilor de utilizare a clădirilor noi.

Pe suportul acestor clădiri de referinţă s-a realizat o serie de simulări3, utilizându-se variante îmbunătăţite de izolare termică şi instalaţii eficiente de încălzire, răcire, ventilare şi apă caldă de consum. Pentru a echilibra balanţa dintre emisiile de CO2 şi contribuţia de energie din surse regenerabile, a fost luată în considerare compensarea prin sisteme fotovoltaice (PV). Aceste simulări au fost evaluate luându-se în considerare principiile nZEB aşa cum au fost definite de BPIE într-un studiu anterior. În plus, au fost analizate implicaţiile financiare şi economice ale fiecărei opţiuni pentru a se determina soluţia optimizată ţinând seama de condiţiile specifice naţionale. Ulterior, aceste soluţii optimizate au fost extrapolate la nivel naţional pentru a se determina beneficiile directe şi indirecte, precum şi impactul acestora.

Pe baza rezultatelor acestor simulări şi analize economice, studiul identifică şi propune criterii minime de performanţă energetică pentru clădirile ce vor fi construite în România începând cu anul 2021. În plus, studiul sugerează necesitatea introducerii unor criterii minime pentru limitarea emisiilor de carbon asociate consumului de energie în clădire.

În final, studiul prezintă principalele recomandări de formulare a politicilor şi propune o foaie de parcurs orientativă în vederea implementării clădirilor cu consum de energie aproape zero în România.

În cazul blocurilor de locuinţe noi în România, a fost identificată o clădire de referinţă cu caracteristicile principale din tabelul 1.

În cazul clădirilor colective, variantele opţionale de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirii de referinţă care au fost luate în calcul în cadrul simulărilor sunt cele din tabelul 2. Varianta V0 corespunde clădirii de referinţă în stadiul actual.

În tabelul 3 sunt prezentate rezultatele simulărilor pentru fiecare soluţie, cu referire la consumul de energie, contribuţia energiei din surse regenerabile, emisiile de CO2 asociate şi costurile adiţionale actualizate4 (investiţie, economii de energie şi alte costuri cum sunt cele de întreţinere). Pentru clădirile de locuit, necesarul total de energie finală şi cel de energie primară includ utilităţile energetice prevăzute ca obligatorii în directiva 2010/31/UE: încălzire, răcire, ventilare, apă caldă de consum menajer. Conform recomandărilor şi standardelor existente, energia generată din surse regenerabile este exclusă din totalul consumului de energie primară.

Codul de culori utilizat pentru evidenţierea rezultatelor diferitelor opţiuni pentru nZEB luate în considerare în cadrul acestui studiu este conform principiilor nZEB, aşa cum au fost stabilite în studiul efectuat anterior de BPIE5.

Cum era de aşteptat, consumul de energie finală este cel mai redus în cazul variantei de clădire cu cea mai bună performanţă termică a anvelopei (V4).

Din rezultatele simulărilor se observă că soluţiile analizate prezintă costuri adiţionale actualizate cu până la 6,4 euro/mp/an mai mari decât în cazul clădirii de referinţă în cazul configuraţiilor de bază şi cu până la 7,1 euro/mp/an în cazul în care se instalează sisteme fotovoltaice pentru compensarea emisiilor de carbon asociate consumului de energie. Pentru câteva configuraţii analizate, costurile adiţionale sunt chiar negative, cu alte cuvinte creşterea performanţei energetice a clădirii generează beneficii financiare pe termen lung şi strict din economia de energie şi costuri de funcţionare şi alimentare cu combustibili.

Utilizarea pompelor de caldura şi a încălzirii clădirii cu centrală termică funcţionând cu biomasă asigură un consum de energie primară între 18 -42 kWh/mp/an. În aceste cazuri, emisiile de CO2 asociate consumului de energie sunt între 0,8 şi 5,5 kgCO2/mp/an.

Utilizarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică poate fi soluţia cea mai rentabilă pentru blocurile de locuinţe‚ "aproape zero -energie", dar numai în contextul unui procent de peste 50% de energie generată din surse regenerabile.

Un studiu recent referitor la sistemele de încălzire centralizată din Romania6 arată că există exemple de bună practică în domeniul încălzirii centralizate "verzi" care se prezintă ca opţiuni economice viabile. Încălzirea centralizată în România cu o mare pondere de energie produsă din surse regenerabile ar putea reprezenta soluţia cheie pentru strategia de încălzire a României, care se integrează perfect în contextul de creştere a performanţei energetice a clădirilor (inclusiv nZEB).

Pe baza analizei realizată anterior şi ţinând seama de costurile adiţionale şi rezultatele pentru variantele de bază fără compensare prin PV, clădirile de locuit colective (multifamiliale) "aproape zero-energie" din România nu ar trebui să depăşească 50kWh/mp/an începând cu anul 2021, cu emisiile asociate de CO2 de până la 7kgCO2/mp/an.

Limitele sugerate mai sus pentru definirea nZEB în România sunt ambiţioase, dar accesibile având în vedere faptul că multe dintre soluţiile evaluate în acest studiu prezintă costuri adiţionale specifice actualizate de sub 5 euro/mp/an.

Totuşi, aceste limite sunt semnificativ mai puţin ambiţioase decât cele stabilite de alte ţări din Europa de Vest care încearcă să realizeze până în anul 2020 clădiri noi care sunt neutre la climat, independente de combustibili fosili sau chiar clădiri producătoare de energie8.

Pe termen lung trebuie să se asigure îmbunătăţirea activităţilor de proiectare a clădirilor pentru a se atinge pragul de emisii de CO2 de sub 3 kg CO2/mp/an (ţintind către 0 kg CO2/mp/an), care reprezintă valoarea maximă a emisiilor de carbon asociate clădirilor noi pentru a se putea atinge ţintele de decarbonizare ale Uniunii Europene pentru anul 2050. Astfel, definiţia nZEB ar trebui îmbunătăţită prin creşterea graduală a cerinţelor după 2020, ţintind către clădiri neutre la climat până în anul 2030.

Dincolo de implementarea cerinţelor directivei 2010/31/UE, reducerea semnificativă a consumului de energie şi a emisiilor de dioxid de carbon aferente va avea un impact major asupra securităţii aprovizionării cu energie a ţării, asupra creării de noi activităţi şi locuri de muncă precum şi prin contribuirea la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru cetăţenii României.

Este important de menţionat că evaluările de consum de energie şi costuri de realizare s-au efectuat pe suportul clădirilor de referinţă, considerate reprezentative conform practicilor actuale din construcţii în România. Există însă potenţial de optimizare a geometriei clădirilor către asigurarea standardului de casă pasivă şi, prin urmare, se pot obţine reduceri suplimentare de costuri. De asemenea, implementarea unor cerinţe ambiţioase de "cladiri aproape zero energie" va determina o cerere ridicată de tehnologii şi echipamente eficiente energetic şi de utilizare a surselor regenerabile. Aceasta va conduce în mod firesc la o reducere a preţurilor acestora şi, implicit, la costuri mai scăzute pentru construcţia de clădiri eficiente.

În plus, analiza impactului financiar al soluţiilor de clădiri cu consum de energie aproape zero analizate s-a realizat pe baza unor condiţii iniţiale extrem de conservative. De exemplu, dobânda considerată pentru actualizarea în timp a costurilor a fost aceea existentă în prezent în România, respectiv de 8% pe an. Conform evoluţiei estimate a pieţei româneşti, este însă de aşteptat o scădere sensibilă a dobânzilor bancare până în 2021, atunci când construcţia de clădiri cu consum de energie aproape zero va fi obligatorie. De asemenea, ar trebui să se ia în calcul şi politici suport de subvenţionare a dobânzii, dar şi de altă natură (ex. granturi, deduceri de taxe etc.). Scăderea nivelului dobânzii creditelor pentru clădiri performante energetic poate reduce semnificativ costurile adiţionale actualizate şi poate chiar conduce la investiţii profitabile în clădiri aproape zero energie în România, aşa cum este cazul în alte ţări din Uniunea Europeană.

1 La data publicarii acestui articol studiul BPIE "Implementarea Clădirilor cu Consum de Energie Aproape Zero (nZEB) în România - Definitie şi Foaie de Parcurs" ar trebui sa fie disponibil pe siteul www.bpie.eu

2 nZEB este acronimul cladirilor cu consum de energie aproape zero in limba engleza: nearly Zero-Energy Buildings.

3 Simulările au fost realizate cu ajutorul programului de calcul TRNSYS. Analiza economică a fost efectuată prin utilizarea modelului Ecofys, Built Environment Analysis Model (BEAM2).

4 Costurile sunt actualizate pe un interval de timp de 30 de ani, perioada in care este general acceptat ca o cladire noua nu este supusa unei renovari majore. Pentru analiza financiara a fost considerata dobanda curenta din Romania de aprox. 8%/an.

5 BPIE (2011). Principles for nearly zero-energy buildings - Paving the way for effective implementation of policy requirements. Disponibil pe site-ul www.bpie.eu

6 PWC (2011). Challenges and opportunities for the district heating system in Romania. Disponibil pe site-ul: www.pwc.com/ro/en/ publications/ assets/assets_2011/Provocari_Oportunitati_Energie_Termica.pdf. PWC, Bucharest, Romania.

7 BPIE (2011b). Principles for nearly zero-energy buildings - Paving the way for effective implementation of policy requirements. Buildings Performance Institute Europe (BPIE). Disponibil la www.bpie.eu

8 Pentru mai multe detalii cu privire strategiile altor tari din Uniunea Europeana de implementare a nZEB până în anul 2020, poate fi consultat tabelul 3 din studiul BPIE (2011). Principles for nearly zero-energy buildings - Paving the way for effective implementation of policy requirements. disponibil pe site-ul www.bpie.eu