Cimentul şi prefabricatele - cele mai afectate de reducerea investiţiilor de la bugetul de stat

Efectele rectificării bugetare din această vară, prin care au fost tăiate importante fonduri alocate investiţiilor, pot fi cuantificate foarte simplu, apreciază Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale pentru Construcţii: "Pe de o parte, scăzând investiţiile vor scădea cantităţile de materiale consumate, iar pe de altă parte, crescând cheltuielile sociale este foarte posibil ca o parte din aceşti bani să se ducă spre lucrările de reparaţii şi igienizare a locuinţelor. Deci, este posibil să existe o redistribuire în interiorul sectorului materialelor pentru construcţii, dar oricum suma utilizată va fi mai mică decât cea prognozată iniţial."

Chiar dacă vor creşte cheltuielile sociale, domnul Georgescu este de părere că acestea vor fi în primul rând un suport de subzistenţă. Ele sunt alocate celor care nu au de lucru, celor care trăiesc de la o pensie la alta şi celor care pun cap la cap două salarii. "Nu văd o mare solicitare din această direcţie. Mai rău este faptul că vom avea un an agricol slab ceea ce face ca fondurile care se alocau toamna în mediul rural (unde avem şi cele mai multe locuinţe !) să fie minore în acest an", afirmă Claudiu Georgescu.

Experienţa din anii anteriori ne arată că în aceste momente creşte cererea de produse cu preţuri reduse şi cu proprietăţi minime. Aceasta este un paleativ fiindcă dacă pui, de exemplu, un termosistem (cu componente ce au o calitate la limită sau chiar sub) deci un sistem ieftin, s-ar putea să nu ai parte de o reducere a cheltuielilor, ci de o creştere a lor în anii următori.

Segmentele cele mai afectate vor fi cele care au ponderea cea mai mare în domeniul infrastructurii transportului şi cele edilitare, respectiv cimentul şi industria prefabricatelor. "Dacă am avea o predictibilitate a cheltuielilor cel puţin cei din prefabricate ar putea să lucreze constant şi, implicit, chiar cei din industria cimentului, ceea ce le-ar atenua salturile în activitate. Nu mai vorbesc de sectorul corpurilor de zidărie, care evoluează an de an pe o pantă descendentă, atât la blocuri ceramice, cât şi la BCA", afirmă Claudiu Georgescu.

Cererea internă în scădere îi orientează pe producători spre pieţele externe

Rectificarea bugetară şi criza politică au diminuat cererea pe piaţa construcţiilor. Situaţia i-a reorientat pe unii producători autohtoni către pieţele externe. Reorientarea lor ţine cont de gradul "de lux" al produselor şi prima opţiune ar fi recucerirea într-o măsură cât mai mare a pieţei interne. Aceasta deoarece în prezent circa o treime din piaţa materialelor de construcţii este "ocupată" de importuri, menţionează preşedintele APMCR.

Domnia sa subliniază că ar fi de dorit în această direcţie o intervenţie a statului pentru a se ajuta la retehnologizarea unor vechi capacităţi de producţie. De asemenea, APMCR, împreună cu patronatele din construcţii, s-a implicat în programul naţional de stimulare a exporturilor, program ce se derulează sub egida MECMA. În acord cu acest program, membrii APMCR au participat la târgurile de profil începând cu anul 2011, respectiv la Târgul de la Istanbul, iar în 2012 la târgurile de la Belgrad şi Budapesta. "Pentru anul viitor ne propunem să fim prezenţi la târgurile de la Kiev şi Beirut", afirmă domnul Georgescu.

"Considerăm că o mai mare implicare a agenţiilor economice româneşti, mai ales din spaţiul non-UE ar contribui cel puţin la recuperarea unor poziţii pe care le deţineam în anul 1989 în domeniul materialelor pentru construcţii", mai spune Claudiu Georgescu.

Oportunităţile pe piaţa construcţiilor au venit întotdeauna din situaţia economică din ţară sau de pe plan regional într-un anumit moment. "Ne-am obişnuit cu building-uri goale de doi - trei ani, ne-am obişnuit cu scăderi de preţuri graduale în ultimii ani şi chiar ne-am obişnuit cu întârzierile la infrastructura naţională. Deci, un marketing al acestui moment ar trebui să fie direcţionat spre folosirea în construcţii a unor produse noi, cu costuri reduse, dar care să ofere un grad sporit de confort la locuire şi să valorifice cât mai mult materialele locale", subliniază Claudiu Georgescu.

În domeniul infrastructurii, oportunitatea ar consta în dezlegarea privind restricţiile legate de legea Parteneriatului Public - Privat. Se vor creea astfel oportunităţile care să atragă capitalul disponibil. Să nu uităm nici că ceea ce construieşti rămâne aici, indiferent de cine construieşte şi că un vechi proverb românesc spune că poţi da din fructele copacului, dar trebuie să păstrezi seva şi copacul însuşi.

Domnul Georgescu este de părere că ar trebui şi o abordare mai curajoasă din partea autorităţilor locale care să devină promotorii dezvoltărilor locale nu numai "gospodarii" lor. Este edificator exemplul parcurilor industriale pentru a căror înfiinţare şi dezvoltare s-au cheltuit în toate domeniile construcţiilor şi au şi atras în jurul lor alte construcţii "în cascadă". Ar fi necesar ca aceleaşi autorităţi să se ocupe şi de "social housing", preluând sarcinile ANL-ului în concordanţă cu necesităţile locale şi nu cu o planificare de la centru, mai este de părere Claudiu Georgescu.