Conferinţa "Bursa Construcţiilor"Uniunea Europeană ne obligă să construim clădiri eficiente energetic
F.A. Consilier / 01 aprilie 2012
"Eficienţa energetică în construcţii. Oportunităţi de piaţă" - Bucureşti, martie 2012
Exigenţele Uniunii Europene privind eficienţa energetică a clădirilor vor creşte treptat în următorii ani, iar piaţa construcţiilor va trebui să se ghideze după reglementările europene.
Pentru a reliefa noile tendinţe ale pieţei, revista Bursa Construcţiilor a organizat Conferinţa "Eficienţa energetică în construcţii. Oportunităţi de piaţă", eveniment care s-a bucurat de un real succes în rândul celor peste 160 de participanţi.
Invitatul special de la Comisia Europeană, domnul Pau Garcia Audi, project officer în cadrul Agenţiei Executive pentru Competitivitate şi Inovare (EACI) Intelligent Energy Europe, a precizat că procesul de creştere a eficienţei energetice a clădirilor se subsumează Strategiei Europa 2020.
Aceasta stabileşte drept ţinte de atins pentru orizontul anului 2020 reducerea consumului de energie cu 20%, creşterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabile şi diminuarea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, raportat la anul 1990. Printre principalele argumente care motivează atingerea acestor obiective se numără asigurarea producţiei de energie la un cost accesibil, precum şi reducerea dependenţei de resurse energetice din afara Uniunii Europene.
Dacă în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră dar şi creşterea ponderii surselor de energie regenerabile obiectivele pot fi atinse în intervalul amintit, în ritmul actual, obiectivul de reducere a consumului energetic până în 2020 cu 20% nu se va atinge decât pe jumătate.
În opinia domnului Garcia Audi, reducerea consumului de energie ar trebui să fie cel mai uşor de atins din cele trei obiective, deoarece necesită cele mai mici schimbări tehnologice şi de infrastructură şi are cea mai mare eficienţă în privinţa raportului cost-beneficiu. În calea atingerii acestui obiectiv există o serie de bariere ce ţin mai ales de informare. "Mulţi oameni fie nu ştiu că îşi pot reduce consumul energetic, fie nu ştiu cum", argumentează domnul Garcia Audi.
În ansamblu, pentru a atinge obiectivele trasate de Strategia Europa 2020, este prioritară crearea unei pieţe interne a Uniunii Europene. Astfel, nu mai are sens ca fiecare ţară în parte să îşi rezolve în plan individual problema asigurării energiei, complet independent de statele vecine. Prin urmare se impune dezvoltarea infrastructurii pentru a interconecta statele şi a forma piaţa internă a UE, dar şi pentru a integra resursele de energie regenerabile în mixul de producţie, adaugă oficialul european.
Nu în ultimul rând, trebuie îmbunătăţită tehnologia, inclusiv în ceea ce priveşte eficienţa energetică. "În industria construcţiilor nu este uşor să introduci schimbarea, deoarece reprezintă o piaţă foarte fragmentată. Cam 90% dintre companii sunt mici şi medii, în contextul în care este una dintre cele mai mari industrii", consideră Pau Garcia Audi.
Directivele europene trasează perspectivele consumului de energie
Pentru a aborda toate probleme ce ţin de consumul de energie al clădirilor, Comisia Europeană a lansat un set de directive. Astfel, printre cele mai importante este Directiva privind performanţa energetică în clădiri (Directiva 31/2010). Importanţa acestei Directive rezidă în faptul că stabileşte cerinţele minime de performanţă ale unei clădirii. Un aspect este legat de abordarea costului pe întregul ciclu de viaţă al clădiri, nu doar costul clădirii în sine şi al sistemelor incorporate. Dacă ciclul de viaţă al clădirii este estimat la 50 de ani, atunci trebuie avută în vedere stabilirea celui mai eficient raport cost-eficienţă energetică pentru o durată de 50 de ani.
Al doilea aspect important este că Directiva îşi propune atingerea nivelului unei clădiri aproape zero energie, adică foarte eficientă energetic şi care îşi asigură o parte importantă din consum din surse alternative. Din 2018 toate clădirile publice vor trebui să îndeplinească această condiţie, iar din 2020 măsura se va generaliza la toate clădirile. Până atunci statele membre trebuie să crească ponderea clădirilor aproape zero energie, nu să înceapă procesul din 2020, subliniază reprezentantul Comisiei Europene.
În luna iunie 2012 este prevăzută stabilirea modalităţii prin care Directiva va fi implementată la nivel naţional, deci inclusiv în România.
Directiva stabileşte un nivel minim de performanţă a elementelor clădirii, precum izolaţia, instalaţiile de încălzire şi ventilaţie etc.
A doua directivă importantă în ceea ce priveşte clădirile este Directiva privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (Directiva 28/2009). În textul acesteia este menţionat că statele membre trebuie să îşi stabilească un nivel minim privind energia din surse regenerabile utilizată în clădiri. Sunt de asemenea incluse recomandări pentru folosirea energiilor alternative în sistemele centralizate de încălzire şi, în cele din urmă, prevede introducerea energiilor regenerabile în strategiile naţionale. "Până acum directiva pare să funcţioneze", apreciază Pau Garcia Audi.
Noua Directivă privind eficienţa energetică ar putea fi promulgată la sfârşitul anului
În completarea reglementărilor amintite, Comisia Europeană a propus spre implementare o nouă Directivă privind eficienţa energetică. Aceasta nu a fost încă aprobată de Parlamentul European şi se află în negociere. Noua directivă va împinge statele membre spre îndeplinirea obiectivelor stabilite de Strategia Europa 2020, stabilind obligaţii privind eficienţa energetică. Un aspect controversat în prezent se referă la faptul că directiva îşi propune să dubleze ponderea clădirilor publice renovate anual la nivelul Uniunii, de la 1,45% în prezent, la 3%, în contextul penuriei de resurse financiare. Comisia Europeană va măsura rezultatele implmentării acestei directive şi nu va lăsa acest aspect în sarcina statelor membre.
"Până la mijlocul lunii iunie ar trebui să se ajungă la un acord politic şi sperăm că până la sfârşitul anului să avem textul Directivei finalizat şi ea să fie promulgată. În următorii 3-4 ani se vor face multe schimbări prin Directiva privind eficienţa energetică", atrage atenţia Pau Garcia Audi.
MDRT va stabili un cost optim pentru reabilitarea termică
În România, transpunerea directivelor europene privind clădirile în legislaţia naţională revine Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT). Astfel, proiectul de lege pentru amendarea Legii 372 / 2005 privind performanţa energetică a clădirilor primise la sfârşitul lunii martie avizul Ministerului Justiţiei şi urma să intre pe ordinea de zi în următoarea şedinţă de Guvern. Ulterior, proiectul legislativ trebuia înaintat Parlamentului în procedură de urgenţă pentru validarea amendamentelor propuse conform cu prevederile Directivei 31 privind performanţa energetică a clădirilor (care vizează clădirile rezidenţiale şi cele publice), a precizat Cristian Stamatiade, director la Direcţia Tehnică în Construcţii din cadrul MDRT.
Prin amendamente se dă răspuns la obligativitatea prezentării certificatelor de performanţă energetică în momentul tranzacţiilor imobiliare şi construcţiilor noi, sub sancţiunea nulităţii tranzacţiilor în caz contrar. În plus, au fost stabilite amenzi pentru nerespectarea reglementărilor. Controlul activităţii de certificare revine Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC).
De asemenea, MDRT are în vedere şi amendarea în perioada următoare a Legii 10 / 1995 privind calitatea în construcţii, astfel încât să fie introdusă obligativitatea verificării cerinţei de eficienţă energetică a clădirii odată cu verificarea cerinţei privind rezistenţa şi stabilitatea clădirii.
"Vor avea prioritate acţiunile privind clădirile publice. Avem în vedere în semestrul al doilea din 2012 inventarierea şi identificarea clădirilor publice pe categorii şi grad de avariere din punct de vedere seismic, ca să vedem la care se mai justifică reabilitarea termică. Ulterior vom face programe multianuale privind reabilitarea clădirilor publice", a adăugat domnul Stamatiade.
Însă, aşa cum prevede Directiva 31, se va stabili un cost optim privind reabilitarea termică, astfel încât, respectând normele tehnice, costurile să poată fi amortizate într-o perioadă de timp rezonabilă şi cu efecte benefice pentru proprietarii clădirilor.
Ministerul are în vedere şi o iniţiativă legislativă pentru ca locuinţele colective şi cele individuale să fie tratate în mod unitar în privinţa accesului la anumite montaje financiare.
MDRT are în atenţie în permanenţă asigurarea unor surse alternative de finanţare în măsura în care bugetul propriu este limitat. "Căutăm să identificăm şi alte montaje financiare cu sprijinul Comisiei Europene. Suntem în faza de dialog, urmează în continuare o serie de discuţii mai detaliate, pe baza reglementărilor tehnice şi a legislaţiei care există în prezent. Încercăm să identificăm un mecanism care să aibă în vedere în special reabilitarea clădirilor în care ponderea persoanelor cu venituri medii sau sub medie este majoritară. Totuşi nu se poate renunţa la un aport măcar minimal şi din partea proprietarilor", a precizat Cristian Stamatiade.
Reabilitarea cu fonduri europene mai are de aşteptat
În privinţa stadiului negocierii cu Comisia Europeană pe tema realocării pentru reabilitare termică a 360 milioane euro din sumele rămase necheltuite pe Programul Operaţional Regional, Costel Jitaru, consilier în Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, a precizat că schema de finanţare este în curs de elaborare. În a doua jumătate a lunii martie Ministerul a purtat cu Comisia Europeană o discuţie informală asupra acestei scheme. "În primul rând dorim să contribuim mai mult la îndeplinirea obiectivelor Strategiei 2020, iar în al doilea rând dorim să reuşim să implementăm astfel de măsuri în România în actuala perioadă de programare dar şi în viitoarea (n.r. după 2014). Principalele subiecte nu au vizat bugetul, acesta va face obiectivul unei noi discuţii, ci s-au axat pe activităţile care pot fi finanţate, categoriile de beneficiari care vor urma să intre în acest program şi metodele de implementare", a relatat domnul Jitaru.
La începutul lunii aprilie urmau să fie transmise Ministerului comentariile Comisiei Europene referitoare la propunerile înaintate de partea română, pentru ca la sfârşitul lunii aprilie să aibă loc o nouă rundă de discuţii pe marginea acestui subiect. Dacă schema va primi aprobarea Comisiei, atunci va trebui să fie revizuit actualul POR şi elaborate documentele subsecvente. Prin urmare, nu poate fi stabilit deocamdată un calendar al finanţării, a adăugat Costel Jitaru.
Până la definitivarea noii scheme de finanţare, va continua derularea programului de reabilitare termică prin schemele actuale, respectiv în baza ordonanţei 18/2009 (n.r. cu contribuţia de 20% din partea beneficiarilor, iar restul fiind acoperit de Minister şi primărie) şi ordonanţei 69/2010 (n.r. finanţare prin credite bancare garantate de stat cu dobândă subvenţionată), a precizat Gina Petrescu, şef serviciu în cadrul Direcţiei Generale Construcţii Locuinţe şi Reabilitare Termică din MDRT.
România are nevoie de o strategie privind clădirile zero energie
Începând din decembrie 2012, fiecare stat membru va trebui să raporteze Comisiei Europene stadiul implementării clădirilor aproape zero energie, cu ţintă intermediară în anul 2015, până să fie introdusă obligativitatea ca toate clădirile noi să fie aproape zero energie în anul 2020. Prin urmare, se impune ca România să îşi stabilească o strategie pentru implementarea clădirilor aproape zero energie, este de părere Şerban Danciu, task force manager pentru România în cadrul Institutului European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE) din Bruxelles.
Această strategie ar trebui să vină ca răspuns la tăierea subvenţiilor la gigacalorie pentru populaţiei, în paralel cu criza din sectorul construcţiilor şi posibilitatea de a atrage fonduri europene pentru implementarea clădirilor aproape zero energie.
O astfel de strategie ar trebui să contribuie şi la diminuarea emisiilor de dioxid de carbon având în vedere costurile penalizatoare stabilite de Comisia Europeană prin regulamentul 244 / 2012. Acesta prevede că, începând din acest an şi până în 2025, statele membre vor plăti 20 de euro pe tona de dioxid de carbon echivalent emisă. Sancţiunea se va majora la 35 de euro după 2025, iar din 2030 va ajunge la 50 de euro pe tonă. Până în 2050 emisiile de dioxid de carbon echivalent ale clădirilor ar trebui să se limiteze la maxim 3 kg pe mp pe an. De asemenea, se cere ca energia obţinută din surse regenerabile să asigure o pondere semnificativă din energia totală consumată, respectiv peste 50%, fie că va fi livrată către clădire sau generată de clădire prin sisteme alternative proprii.
În prezent un apartament nereabilitat termic din România emite anual de la 2-3 tone de dioxid de carbon echivalent în sus.
În paralel, Comisia Europeană prevede că până în anul 2050 clădirile rezidenţiale ar trebui să ajungă să consume doar 10% din cantitatea de energie utilizată în anul de referinţă 1990, atrage atenţia domnul Danciu.
Reprezentantul BPIE apreciază că România are şanse să atragă fonduri europene în intervalul 2014-2020 pentru finanţarea implementării conceptului aproape zero energie.
În opinia domnului Danciu, procesul de trecere spre clădiri aproape zero energie ar trebui să înceapă cu clădirile multietajate de birouri, în speţă clădirile publice.
Arhitectura poate oferi răspunsuri pentru reducerea consumului de energie
Un rol esenţial în creşterea eficienţei energetice a clădirilor îi revine arhitectului, care poate aborda acest aspect încă din faza de concept. Arhitectul Călin Negoescu, partener în cadrul Westfourth Architecture, atrage atenţia că marile proiecte trebuie să se poziţionează cu un pas înaintea normelor tehnice. "Proiectele mari trebuie să se constituie într-o locomotivă care să împingă normele atunci când acestea sunt în revizuire. Când vorbim de obiective mari nu putem să ne mulţumim că am bifat nişte reglementări, trebuie să gândim în perspectivă. Sigur că şi în domeniul eficienţei energetice am încercat să fim tot timpul în prima linie", afirmă domnul Negoescu.
Dincolo de grosimea termoizolaţiei, care a ajuns şi la 30 cm grosime în Germania şi ţările scandinave, sunt cunoscute de multă vreme elemente constructive simple, dar care au un impact important în eficienţa energetică a clădirii. De exemplu, streaşina adâncă tradiţională poate fi transpusă în proiectele rezidenţiale moderne prin aplicarea unor balcoane care să ţină umbră pe perioada verii şi astfel să reducă frecvenţa utilizării aerului condiţionat, permiţând în acelaşi timp pătrunderea razelor solare în perioada iernii. Alternativ pot fi folosite şi alte elemente de umbrire de tip brise soleil, montarea unui ecran de protecţie solară din sticlă închisă la culoare sau a unor jaluzele exterioare, explică arhitectul Negoescu.
Sistemele centralizate de încălzire au fost desconsiderate
Potenţialul de economisire a energei este foarte mare în România, având în vedere că, numai pentru încălzirea în sistem centralizat o locuinţă consumă în medie 7-8 Gcal pe an, ceea ce se traduce printr-un cost de 2.000-3.000 de lei, estimează domnul prof. Aureliu Leca, director executiv al Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE).
În prezent în România sunt peste 80.000 de clădiri de locuinţe colective în care trăieşte aproximativ o treime din populaţia ţării. Acestea au fost gândite pentru a fi alimentate cu căldură în sistem centralizat. În fapt în jur de 57% din consumul mediu de energie primară al unui apartament este pentru încălzire, respectiv în jur de 250-300 kWh/mp/an. Cele mai eficiente clădiri au pierderi energetice de 15%, iar cele mai ineficiente merg până la 40% . În plus, multe clădiri sunt într-o stare de uzură avansată. "Probabil o treime din aceste clădiri nu sunt meritorii pentru reabilitare", apreciază domnul Leca.
Având în vedere că, în medie, costul pentru reabilitarea termică a unui apartament este de 2.000-2.500 euro, pentru clădirile care merită această intervenţie, costul total s-ar ridica la 5 miliarde de euro. Până în prezent au fost reabilitate termic doar 2-3% din clădirile existente. "Se observă o creştere a interesului pentru reabilitări în perioadele electorale", remarcă Aureliu Leca.
Programul Intelligent Energy Europe
Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare (EACI) din cadrul Comisiei Europene gestionează, printre altele, Programul Intelligent Energy Europe. Acesta este în principal un program de comunicare şi diseminare de informaţii menit să sprijine implementarea în statele membre a obiectivelor trasate de Strategia Europa 2020.
Pentru intervalul 2007-2013 Programul dispune de 730 milioane de euro pentru finanţarea proiectelor europene care promovează în special eficienţa energetică şi utilizarea surselor alternative de energie. "Credem că deşi tehnologia este acolo, nu este folosită sau nu este folosită corect. Vrem să fim veriga între cercetare şi implementarea soluţiilor pe piaţă", precizează Pau Garcia Audi, ofiţer de proiect în cadrul EACI.
Începând cu anul 2011 Programul poate sprijini dezvoltarea strategiilor locale pentru creşterea eficienţei energetice, acordând asistenţă tehnică şi finanţând servicii de management, audit energetic sau monitorizare. "Tot ce cerem este să vedem rezultate. Vrem cât mai mulţi români în proiectele noastre", afirmă domnul Garcia Audi.
