Unele dintre zonele lipsite de tradiţie s-au dezvoltat spectaculos
Cel mai mic judeţ al ţării, Covas-na, este surprinzător de bine dezvoltat pe segmentul construcţiilor de vacanţă. Deşi unele staţiuni de tradiţie - cum este Malnaş, au decăzut, alte zone lipsite de tradiţie s-au dezvoltat spectaculos. Astfel încât, în momentul de faţă, în ariile de maxim interes, terenurile încep să crească în valoare.
Zona Judeţului Covasna este predominant montană. Munţi nu foarte înalţi, adesea de origine vulcanică, beneficiază de multe zone pitoreşti şi de numeroase surse de ape minerale. Întocmai ca şi fratele său mai mare, Judeţul Harghita, Covasna musteşte de ape minerale. Sunt zone precum Turia, unde nu se poate fora fără să se descopere apă minerală. Alte zone au constituit un punct de atracţie datorită existenţei unui luciu de apă.
Cel mai adesea, în localităţile covăsnene se găsesc case de vacanţă ridicate de către braşoveni, "de vină" fiind distanţele mici faţă de Municipiul Braşov (maxim 100 km faţă de zonele cele mai îndepărtate cum ar fi Băile Balvanyos). Zonele de interes din Covasna beneficiază de dublu acces - feroviar şi rutier, chiar dacă multe dintre şosele nu sunt într-o stare prea bună.
Pensiunile sunt mai slab dezvoltate, putându-se vorbi de un maxim de 70 - 80 de unităţi în tot judeţul. Tot un braşovean, miliardarul Ioan Neculaie, a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni al fostului Oficiu Judeţean de Turism Covasna, devenind, astfel, proprietar a numeroase terenuri în zone de interes precum Băile Balvanyos, Malnaş - Băi sau Şugaş - Băi. Cel puţin până la finele lunii mai, Ioan Neculaie a investit destul de puţin în aceste obiective. Însă perspectivele nu sunt sumbre ţinând cont de faptul că, în Poiana Braşov, domnia sa a realizat investiţii majore, cum ar fi Hotelul Piatra Mare.
Predomină casele de vacanţă din lemn
În judeţul Covasna, domină casele de vacanţă din lemn. Astfel, lemnul este utilizat în construirea a circa 80% din casele existente deoarece marea majoritate a acestor imobile sunt mici, mai degrabă căbănuţe destinate petrecerii finalului de săptămână sau concediilor. Casele cu etaj semi-mansardat sau cu mai multe niveluri sunt rare. La fel şi construcţiile din zidărie de cărămidă ori BCA. Etajul locuinţelor, atunci când exis-tă, este realizat tot din lemn. Preferinţa pentru lemn este justificată şi prin cos-tul redus al construcţiei, dar şi prin faptul că zona Judeţului Covasna, cu excepţia Băilor Balvanyos, a început să fie cunoscută de către turişti de puţină vreme.
În afara braşovenilor care îşi doresc un loc de relaxare şi sunt alungaţi de preţurile adesea prohibitive din zonele turistice ale judeţului în care locuiesc, mai rar vin oameni din alte părţi ale ţării sau din străinătate ca să petreacă în Covas-na concediile. În localitatea care dă şi numele judeţului, există numai 12 pensiuni cu 5 până la 15 camere şi încă 4 - 5 case particulare care oferă găzduire.
Creşte ritmul de construire a caselor de vacanţă în Turia şi Balvanyos
La limita dintre judeţele Covasna şi Harghita, în apropierea faimosului lac Sfânta Ana, singurul din România format într-un crater de vulcan, există o importantă zonă în care se construiesc case de vacanţă. Beneficiind de faima lacului, dar şi de cea a staţiunii, cunos-cută încă dinainte de 1990, zona s-a dezvoltat binişor, încă din anii "90. Interesul vine din partea braşovenilor în primul rând, urmaţi la distanţă apreciabilă de cei din Târgu Secuiesc, de bucureşteni şi, mai nou, de băcăuani.
La Balvanyos şi Turia existau, la finele lunii mai, circa 140 de case de vacanţă cu un ritm anual de creştere situat între 5 şi 10 asemenea imobile. Solicitările pentru terenuri cresc, anual, cu 15-20%. "Dacă am avea de unde, cred că am putea vinde sau concesiona uşor vreo 200 de loturi", ne-a declarat Attila Drăguş, viceprimarul comunei Turia, de care ţine, din punct de vedere administrativ, Balvanyos.
Preţul terenurilor pentru zona Balvanyos - Turia este extrem de divers. Dacă la Turia, la şosea, se puteau achiziţiona, la finele lunii mai, terenuri cu circa 1.000 de lei/ar, în zona staţiunii Balvanyos, preţul ajungea la 15-18 euro/ mp. Zonele cele mai solicitate ţin de Băile Turia şi Băile Balvanyos.
La Turia, partea cea mai căutată este situată de-a lungul drumului naţional către Târgu Secuiesc, pe partea dreaptă, la limita rezervaţiei care ţine de lacul Sfânta Ana. Acolo se doreşte şi dezvoltarea unui Plan Urbanistic Zonal specific pentru case de vacanţă. Attila Drăguş consideră că Balvanyos este foarte căutat şi pentru numeroasele izvoare de apă minerală existente. Numai în comuna Turia există peste 230 de izvoare. Acest fapt a dus la necesitatea dezvoltării unei reţele de alimentare cu apă. Lucrarea, în valoare de şapte milioane de lei, este finanţată din bani de la Guvern şi se afla, la finele lunii mai, în plină desfăşurare. Finalizarea construcţiei este programată pentru a doua jumătate a acestui an.
Şi la Balvanyos urmează să fie introdusă, în acest an, reţeaua de apă potabilă, lucrare în valoare de circa 2,4 milioane de lei. "Oriunde forezi pentru a avea apă curentă răsare un izvor de apă minerală. Este bună apa minerală dar ne distruge cazanele centralelor", susţine domnul Drăguş.
Administraţia comunei Turia are în plan să rezolve, în viitorul apropiat, şi problema canalizării prin finanţare din fonduri structurale.
La Balvanyos - Turia, segmentul de pensiuni şi hoteluri este dezvoltat rezonabil. La finele lunii mai, erau funcţionale şapte pensiuni şi un hotel. Un alt hotel de 4 stele se afla în curs de reabilitare. Până în acest an, s-a mai solicitat construirea a încă două hoteluri şi a unei pensiuni. A apărut însă şi cazarea "la particulari", peste 40 de localnici oferind asemenea servicii.
La Covasna - Băi se cumpără apartamente de vacanţă
Situată la câţiva kilometri de Balvanyos spre sud, staţiunea Covasna - Băi suscită şi ea interes pentru construirea de case de vacanţă, mai ales pentru clujeni şi bucureşteni. Există chiar şi câţiva israelieni care şi-au achiziţionat teren în zonă şi au ridicat vile.
Levente Zsufa, primarul din Covasna - Băi, ne-a arătat că sunt multe situaţii în care apartamentele din blocurile exis-tente sunt achiziţionate de turişti pe post de locuinţe de vacanţă. Ele nu sunt locuite, adunat, mai multe de două - trei săptămâni pe an.
La finele lunii mai, în Covasna - Băi, existau în jur de 50 de case de vacanţă. Numărul lor creşte, anual, destul de lent, cu 4 - 5 unităţi, pentru că nu prea sunt multe terenuri pe care să se poată construi uşor.
Interesul pentru achiziţii imobiliare este însă destul de ridicat. Cele mai căutate zone sunt Valea Zânelor, Valea Hobko şi Comanda, ultima situată către centrul localităţii. Preţul terenurilor oscilează între 10 - 12 euro/mp în ariile lipsite de utilităţi până la 25 de euro/mp în zonele centrale.
Lacul din Moacşa a atras construcţia multor case de vacanţă
Înainte de 1989, exista obiceiul ca turiştii să vină la Moacşa cu cortul şi să stea pe malul lacului. Zona lacului era cunoscută în special de către braşoveni, care practicau acest mod de relaxare în week-end. Odată cu rezolvarea retrocedării terenurilor în zonă, lucru care s-a petrecut destul de repede la începutul anilor "90, în paralel cu turismul "la cort", a început să se dezvolte şi sectorul de case de vacanţă. Întâi mai timid, prin anii 1994 - 1995, apoi din ce în ce mai puternic.
Astfel, la finele lunii mai, la Moacşa, erau peste 120 de case de vacanţă iar anul trecut s-au eliberat alte 10 autorizaţii pentru asemenea construcţii. Leila Korodi, reprezentantul Primăriei Moacşa, ne-a precizat că dezvoltarea a fost posibilă datorită retrocedării timpurii a terenurilor din zona lacului. Aceste terenuri au fost, apoi, parcelate şi vândute. Doamna Korodi a specificat că în marea lor majoritate casele au fost ridicate de către braşoveni, dar şi de locuitorii Municipiului Sfântu Gheorghe.
Loc de dezvoltare pentru case sau chiar şi pentru pensiuni ar exista în zona lacului de agrement, unde există numai proprietăţi private şi unde se tranzacţionează intens. Terenurile unde este posibilă dezvoltarea de construcţii sunt situate către capătul lacului, pe direcţia dinspre satul Moacşa. "Şi mai mult teren este pe celălalt mal al lacului, care ţine de Pădureni, dar acolo s-a construit mai puţin", a adăugat Leila Korodi.
Preţul terenurilor a ajuns, la finele lunii mai, între 25 şi 30 de euro/mp pentru aria de lângă lac şi este în continuă creştere. În zona lacului Moacşa nu exis-tă decât o singură pensiune şi 3 - 4 particulari care oferă cazare.
Lacul şi rezervaţia de la Reci au sporit numărul construcţiilor turistice
Atracţia zonei Reci nu este dată numai de lac, ci şi de faptul că acolo există singura rezervaţie naţională care aparţine 100% Judeţului Covasna. Rezervaţia are o notă de pitoresc deosebit, aici găsindu-se şi câteva specii rare precum nufărul galben şi nufărul alb. Şi la Reci tot braşovenii construiesc cele mai multe case de vacanţă. La mare distanţă din punct de vedere al interesului pentru construcţia de case se află covăsnenii.
Astfel, la finele lunii mai, existau peste 100 de case de vacanţă, toate construite în zona lacului de agrement, majoritatea de către braşoveni. Anual, sunt eliberate câte 10-15 autorizaţii de construcţie pentru asemenea obiective.
Primarul localităţii, Lajos Danlocki, ne-a declarat că dezvoltarea sectorului de case a început în anii "90, mai în forţă manifestându-se în perioada 1996-2000. Apoi, în perioada 2000-2004, interesul pentru noi construcţii s-a manifestat mai puţin preponderent, pentru ca din 2004 până în prezent să crească din nou. Anual, creşterea tranzacţiilor cu terenuri înregistrează cote de 15-20%. Preţul de achiziţie are cam acelaşi ritm de majorare. Astfel că trenurile încep să se împuţineze, în special loturile situate în intravilanul comunei. Preţul terenurilor la finele lunii mai era situat la un minim de 5 euro/mp şi un maxim de 15 - 20 de euro/mp. Unele din construcţiile de vacanţă existente în zona Reci au fost scoase la vânzare la preţuri între 15.000 şi 20.000 de euro.
Un rol important în dezvoltarea de case şi achiziţia de terenuri îl are apropierea faţă de lac sau valoarea peisagis-tică. Lajos Danlocki ne-a precizat: "Cele mai multe locuinţe s-au ridicat în zona Composesoratului şi acolo nu mai prea este loc. Lacul mai oferă, însă, vreo câteva zeci de hectare pentru noi construcţii. Eu unul, cel puţin, mi-am dorit să realizez un PUZ pentru acea zonă şi pentru a uşura modul de obţinere a documentaţiei pentru construcţie. Adică pentru a evita probleme de tip scoatere din circuit agricol, ori PUZ individual. Dar, având în vedere faptul că aria pe care o dorim dezvoltată este situată la limita rezervaţiei, unele lucruri au fost greşit înţelese de către cei de la Consiliul Judeţean. Astfel că realizarea PUZ-ului zonei rămâne o dorinţă de viitor".
Partea de pensiuni este reprezentată binişor în zonă. La finele lunii mai, exis-tau patru asemenea obiective, la care se adaugă 20 de localnici ce pot oferi cazare. Mulţi dintre aceştia au depus documentaţiile necesare pentru a autoriza spaţiile ca pensiuni agro-turistice prin ANTREC.
Terenuri concesionate pentru case de vacanţă la Şugaş - Băi
Staţiunea Şugaş-Băi, situată la 8 km de Municipiul Sfântu Gheorghe, nu este prea dezvoltată. Unul din motive rezidă în faptul că mare parte din terenurile pretabile construcţiilor aparţin omului de afaceri braşovean Ioan Neculaie care, cel puţin până în primăvara aces-tui an, nu a realizat investiţii nici în ceea ce priveşte hotelul, nici pe terenurile libere. Toate terenurile au fost proprietatea statului, iar primăria din localitate a concesionat, pe sume aproape simbolice, pe la mijlocul anilor "90, circa 50 de loturi mici de câte 100 mp, pe care s-au ridicat case din lemn cu suprafeţe construite de până la 60 mp.
"Faptul că terenurile aparţineau municipalităţii a fost un mare noroc, pentru că nu s-a produs o dezvoltare haotică, aşa cum se petrece în alte zone", ne-a precizat Kozma Csaba Czimbalmos, viceprimarul Municipiului Sfântu Gheorghe. Dacă există solicitări, primăria mai are la dispoziţie încă 20 de loturi la aceeaşi dimensiune. Domnia sa susţine că, odată cu finalizarea primei etape, primăria in-tenţionează să concesioneze încă 30 de amplasamente mai mari, pe care să se poată construi şi pensiuni.
"Pentru a se ajunge la această etapă este nevoie să se dezvolte mai întâi infrastructura turistică", ne-a precizat domnul Czimbalmos. Administraţia din Sfântu Gheorghe are în plan să edifice o a doua pârtie de schi, un tren de minigolf şi un teren de sport pentru a dezvolta sectorul de divertisment. Primăria a fost preocupată de a dezvolta mai mult canalizarea şi o staţie de epurare a apelor uzate, lucrare aflată, la sfârşitul lunii mai, în curs de finalizare, şi care este realizată prin fonduri structurale provenite de la Uniunea Europeană. La Şugaş - Băi, există patru pensiuni funcţionale, altele noi fiind puţin probabil să apară în viitorul apropiat.
La Bixad, dezvoltarea este frânată de refuzul localnicilor de a-şi vinde terenurile
Situată pe DN12, la nord de Malnaş şi întretăierea drumului către Băile Balvanyos, comuna Bixad nu beneficiază de prea multe investiţii în sectorul turis-tic. Una din cauze rezidă în faptul că oamenii refuză să vândă terenurile. În comună, există patru pensiuni şi numai şase case de vacanţă ridicate de către braşoveni şi covăsnenii din Sfântu Gheorghe. Posibilităţi de construire ar fi, însă, deocamdată, localnicii nu vor să - şi vândă terenurile.
Primarul localităţii, Bacs Marton Csaba, ne-a precizat că a încercat să dezvolte o zonă turistică pe locaţia actualei păşuni comunale, dar lumea s-a opus pentru că majoritatea localnicilor trăiesc în continuare din creşterea animalelor. Proiectul care rămâne o ambiţie de viitor vizează vânzarea sau concesionarea unei suprafeţe de circa trei hectare.
Zona Buzoaielor promite o dezvoltare frumoasă
Mai apropiată de Judeţul Braşov decât de Covasna de care ţine administrativ, Depresiunea Întorsura Buzăului este cunoscută şi drept polul frigului din ţara noastră. Zona este, însă, deosebit de frumoasă şi abia a început să stârnească interesul investitorilor. În luna mai, în zonă, există numai patru pensiuni cu funcţionare continuă şi 6-7 cu funcţionare întreruptă. Casele de vacanţă sunt în număr de 15-20. Anual, mai apar autorizaţii pentru construcţia a 3 - 5 case de vacanţă.
Gheorghe Baciu, primarul oraşului Întorsura Buzăului, ne-a declarat că o societate din Bucureşti s-a interesat de construirea unor facilităţi turistice. Iar o firmă austriacă doreşte să edifice un sat de vacanţă de 20 - 30 de vile. Casele de vacanţă existente aparţin cu precădere braşovenilor şi, sporadic, clujenilor sau constănţenilor. Chiar şi "prinţul asfaltului", Doru Umbrărescu, s-a arătat interesat să construiască o serie de funcţiuni de vacanţă în zonă.
Zone cu potenţial ridicat pentru realizarea de astfel de construcţii sunt Brădet, Tomja, Crivina, Floroaia Mare şi Scăzoasa, unde există disponibile mari suprafeţe de teren. Preţul loturilor scoase la vânzare varia, la finele lunii mai, între 5 şi 20 de euro/mp. Creşterea anuală a preţurilor este de maxim 15%. Domnul Baciu susţine că şi tranzacţiile cresc în acelaşi ritm.
Înainte de 1989, Malnaş Băi era o staţiune binecunoscută, care beneficia de un aflux mare de vizitatori. Acum staţiunea aproape că nu mai există. Atât hotelul "Oltul" - în curs de refuncţionalizare, cât şi vilele de vacanţă au intrat în posesia magnatului braşovean Ioan Neculaie care, cel puţin deocamdată, nu a reuşit să le pună în circuitul turistic. Vizitatorii sunt din ce în ce mai puţini. Au mai rămas izvoarele de ape minerale în funcţiune şi au apărut vreo 15-20 case de vacanţă noi, majoritatea ridicate de către braşoveni. În rest, pentru întreaga zonă nu mai există decât trei pensiuni.
Jozsef Kasleder, primarul comunei Malnaş de care aparţine Malnaş - Băi, crede că zona se va revitaliza din punct de vedere turistic în momentul când cele două proiecte pentru divertisment - un aqua parc şi un parc de dis-traţii ecologic - vor deveni realitate. Domnia sa susţine că interesul pentru achiziţii de proprietăţi în zonă este destul de mare. Solicitări au venit atât din partea investitorilor români, cât şi străini, care au vrut să cumpere terenuri. Dar localnicii nu vor să-şi vândă pământurile. În acest an, în rarele situaţii când s-a scos la vânzare un teren, fie el şi agricol, proprietarii au cerut preţuri cuprinse între un 5 şi 25 de euro/mp, mult mai mari decât în 2007, când cereau 10.000 de lei/hectar. Este foarte probabil ca această creştere a preţurilor să fi fost cauzată de intenţia administraţiei locale de a realiza cele două investiţii de agrement, cu o valoare totală de 14 milioane de euro.
Aqua-parcul de şase milioane de euro ar urma să fie amenajat în zona staţiunii. La finele lunii mai, se lucra la proiectul tehnic, graţie unei finanţări primite de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Urmează ca restul de bani, pentru construcţia propriu-zisă, să provină din fondurile europene şi dintr-un parteneriat cu o societate care va dori să investească. Potrivit primarului Jozsef Kasleder, proiectul a fost acceptat ca eligilibil pentru finanţare europeană. Intitulat "Băile de Agrement Siculia", edificarea proiectului presupune realizarea unui serviciu de băi în suprafaţă totală de 1.200 -1.300 mp. Aceasta ar urma să cuprindă piscină de înnot acoperită şi piscine exterioare funcţionale sezonier, saună, solar, unităţi de alimentaţie publică, spaţii de odihnă cu capacitate totală de 600 de locuri şi terenuri de sport.
Parcul de agrement Malnaş este o investiţie de opt milioane de euro, care ar urma să fie amplasat în apropierea cotei maxime a munţilor Bilbor. Acest proiect nu este într-o fază prea avansată, la finele lunii mai abia desfăşurându-se procedurile de licitare a studiului de fezabilitate. Administraţia este dis-pusă oricărei forme de colaborare, indiferent că este vorba de concesionarea terenului pe o perioadă 49 de ani sau parteneriat public-privat. Proiectul presupune realizarea unei pârtii de schi de 800 de metri lungime, cu instalaţie de zăpadă artificială, telescaun şi centru de închirieri. Totodată ar urma să se realizeze şi o pârtie de săniuţe. Pentru sezonul de iarnă este planificat şi un traseu de schi fond, iar pentru vară un traseu de mountain Bike. Cele mai spectaculoase şi mai scumpe investiţii proiectate sunt funicularul şi pista de bob de vară pe şine. Adiacent, ar urma să existe şi o cabană de 26 de locuri cu restaurant şi punct de salvamont.
