Eficienţă energetică durabilăAvem nevoie de o strategie durabilă pentru renovarea clădirilor din România

O strategie energetică durabilă trebuie să aibă întotdeauna că element central eficientizarea consumului de energie pornind de la consumatorul final.

Dacă preţurile la energie cresc iar consumul casei în care locuiesc devine prea mare sau prea costisitor atunci incerc să găsesc soluţii. Dacă un specialist îmi recomandă să las o companie să foreze în grădină şi să-mi dea cota parte din resursele extrase şi să investesc în acelaşi timp într-o centrală de capacitate mai mare, în mod cert îl trimit la plimbare. În mod cert voi încerca să-mi eficientizez consumul de energie prin achiziţionarea de echipamente ce consumă mai puţin şi prin creşterea izolaţiei termice a casei pentru a consuma mai puţin pe încălzire. Este absolut necesar să-mi asigur resursele de energie pe viitor, dar înainte de asta este fundamental să mă asigur să stopez risipa. Desigur că ambele variante presupun costuri şi e cert că numai cea de-a doua îmi oferă perspectiva unei case mai bune cu consum redus de energie. Aceasta a doua variantă ar putea să presupună costuri aparente de investiţie mai mari, dar în mod clar îmi oferă multiple beneficii pe termen lung, precum costuri mai mici pentru energie şi îmi păstrează spaţiul şi resursele neatinse. Costurile de investiţie sunt doar aparent mai mici pentru că de fapt sunt multe costuri asociate care pot duce la o investiţie per total mai proastă.

Clădirile din ţările Uniunii Europene sunt sectorul cu cel mai mare consum de energie şi responsabile de emiterea a peste o treime din gazele cu efect de seră. În acelaşi timp potenţialul de economie de energie şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este foarte mare, se poate atinge cu costuri globale mici şi generează multiple beneficii precum crearea de noi locuri de muncă, reducerea dependenţei de importuri şi combustibili fosili, calitate a aerului mai bună, confort termic mai ridicat în clădiri şi o calitate a vieţii crescută.

Strategia energetică a Uniunii Europene are ca elemente fundamentale asigurarea securităţii energetice, creşterea competitivităţii sectorului energetic şi dezvoltarea durabilă a acestui sector prin reducerea impactului asupra mediului rezultat din producerea şi utilizarea energiei. În ultimii ani Comisia Europeană a elaborat trei foi de parcurs către anul 2050 care definesc traiectoriile de urmat pentru a atinge o economie competitivă cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, pentru a asigura un sector energetic durabil şi pentru utilizarea eficienţă a resurselor. Din aceste motive clădirile au fost identificate că fiind un sector cheie în atingerea obiectivelor celor trei foi de parcurs mai sus menţionate:

- Foaia de parcurs UE pentru tranziţia la o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră identifică nevoia reducerii emisiilor cu 88-91% până în 2050 (comparativ cu 1990) în sectoarele rezidenţial şi terţiar,

- Foaia de parcurs 2050 pentru energie consideră că potenţialul mare de creştere a performanţei energetice a clădirilor existente şi nou construite este definitoriu în realizarea unui sector energetic durabil, cu un impact semnificativ în reducerea consumului, creşterea securităţii energetice şi a compe­titivităţii.

- Foaia de parcurs către utilizarea eficientă a resurselor în Europa identifică clădirile printre cele trei sectoare strategice de acţiune, influenţând 42% din consumul final de energie, 35% din emisiile de gaze cu efect de seră, 50% din consumul de materiale şi 30% din consumul de apă.

Cele trei foi de parcurs definesc obiectivele pe termen lung precum şi ţintele intermediare ce trebuie atinse, fundamentând totodată rolul determinant al creşterii performanţei energetice a clădirilor în atingerea acestor obiective.

Având în vedere faptul că aproximativ 75% din fondul actual de clădiri va exista încă în 2050 este evident că renovarea energetică profundă a acestora va fi deter­minantă în atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă pe termen lung.

Articolul 4 al noii Directive Europene pentru Eficienţă Energetică (27/2012/EU) cere Statelor Membre să elaboreze strategii pe termen lung pentru stimularea investiţiilor în renovarea stocului de clădiri existent. Articolul menţionează că aceste strategii trebuie să conţină:

- O analiză a stocului de clădiri existent, pe cât posibil bazată pe date statistice;

- Identificarea măsurilor economice pentru renovarea diverselor tipologii de clădiri (de locuit, de birouri, spitale, şcoli etc.) în funcţie de zonele climatice în care se află;

- Politici şi măsuri care să stimuleze renovarea energetică profundă a clădirilor, la nivele economice şi inclusiv în etape distribuite în timp;

- O perspectivă predictibilă în timp care să ofere un cadru investiţional stabil pentru proprietarii de clădiri, firmele din construcţii şi instituţiile financiare;

- O estimare bazată pe datele existente a economiilor de energie şi a multiplelor beneficii asociate renovării energetice a clădirilor;

Prima variantă a acestei strategii trebuie să fie publicată până în aprilie 2014, actualizată la fiecare trei ani şi raportată Comisiei Europene în cadrul Planurilor Naţionale pentru Eficienţă Energetică.

În plus, Articolul 5 al aceleiaşi directive stipulează că Statele Membre UE trebuie să crească la 3%/an rata de renovare a clădirilor ocupate sau închiriate de către administraţia centrală. Renovarea trebuie să se facă conform cerinţelor minime de performanţă energetică determinate în urma aplicării metodologiei de costuri optime după cum prevede Directiva Europeană revizuită pentru performanţă energetică a clădirilor (Directiva 31/2010/EU, Articolele 3 şi 4).

Clădirile de locuit din România sunt responsabile pentru 34%, aprox 8000 mii tep (tone echivalent petrol), iar clădirile nerezidenţiale pentru 4,5% (arox. 1000 mii tep) din consumul final de energie din România. Cumulat, clădirile din România reprezintă sectorul cu cel mai mare consum de energie (38,5%), înaintea industriei (33%) şi transporturilor (23%). În acest moment sunt operaţionale în România Programul naţional de reabilitare termică a blocurilor de locuit (OUG no. 18/2009) cu buget anual şi variabil precum şi schema de finanţare a renovărilor energetice a clădirilor de locuit prin împrumuturi preferenţiale (OUG no. 69/2010). În noiembrie 2012 a fost lansată schema de renovare termică a blocurilor de locuinţe cu finanţare din fonduri europene (OUG no. 63/2012) care reprezintă un mare succes dar care se va opri la finalul acestui an. În ciuda faptului că activităţile de renovare termică au avut o amploare mare în ultimii ani, până în prezent numai aproximativ 2,5% din blocurile de locuit au fost renovate prin programul naţional.

În acest moment nu avem definită o strategie clară şi nici cadrul necesar de punere în practică a unor activităţi durabile şi predictibile de renovare, care să adreseze în timp în mod egal toate clădirile de locuit.

În cadrul proiectului european ENTRANZE (www.entranze.eu), Institutul pentru Performanţă Energetică a Clădirilor din Europa (BPIE) a organizat în 17 aprilie 2013 la Bucureşti un eveniment pe tema strategiilor de creştere a performanţei energetice a clădirilor. În cadrul acestui eveniment au fost prezentate principalele puncte ce trebuie atinse în vederea creării unei strategii durabile pentru clădirile din România dupa cum urmează:

- Identificarea situaţiei actuale (clădiri, consum, piaţa) şi a oportunităţilor existente;

- Elaborarea unei strategii şi a unei foi de parcurs până în 2050 care să stabilească ţintele finale şi intermediare pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor;

- Dezvoltarea legislatiei de transpunere în practică a strategiei în cadrul unui pachet legislativ integrat cu alte politici conexe precum dezvoltarea regională, utilizarea reţelelor de termoficare, planurile de dezvoltare urbană;

- Ajustarea periodică a reglementărilor pentru clădiri şi introducerea cerinţelor de performanţă energetică pentru clădiri noi sau în urma renovării;

- Dezbaterea publică şi îmbunătăţirea periodică a strategiei pentru clădiri, precum şi a legilor şi măsurilor ce o transpun în practică;

- Monitorizarea progresului înregistrat în implementarea strategiei;

- Elaborarea de programe economice suport pentru stimularea pieţei bazate pe instrumente dedicate unor anumite tipuri de clădiri şi forme de proprietate ( de ex.granturi, împrumuturi, revolving, taxare preferenţială, obligaţii pentru furnizorii de servicii energetice, ESCO). Atragerea surselor de finanţare europene şi internaţionale, precum şi măsurile neutre la bugetul public trebuie să fie prioritare;

- Eliminarea barierelor de piaţă şi administrative precum şi crearea condiţiilor pentru dezvoltarea industriei locale furnizoare de materiale şi echi­pamente eficiente pentru clădiri;

- Susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare- demonstrare în domeniul eficienţei energetice şi a utilizării surselor regenerabile în clădiri;

- Creşterea calificării şi a nivelului de cunoaştere a forţei de muncă implicate în construcţia şi renovarea clădirilor, respectiv arhitecţi, constructori, instalatori;

- Creşterea nivelului de informare şi furnizare de sfaturi tehnice către factorii implicaţi în activităţile de renovare şi construire a clădirilor, inclusiv prin crearea de puncte unice de informare în cadrul primăriilor, a asociaţiilor de oraşe şi a agenţiilor de energie;

BPIE a realizat recent un ghid de elaborare a strategiilor pentru renovarea clădirilor, ce se doreşte un sprijin pentru eforturile statelor membre UE în punerea în practică a cerinţelor directivei europene (disponibil la www.bpie.eu). În plus, până la finalul acestui an BPIE îşi propune să finalizeze o foaie de parcurs pentru renovarea stocului de clădiri din România.

Directiva Europeană pentru eficienţă energetică obligă statele membre să aibă o strategie pe termen lung pentru renovarea clădirilor. Pe de altă parte, este în interesul României să realizeze o astfel de strategie pentru a atrage beneficiile socio-economice şi de mediu. În plus, creşterea gradului de implementare a politicilor europene şi existenţa unor strategii sectoriale pe termen lung sunt condiţii ce trebuie îndeplinite pentru accesarea fondurilor europene. Pe scurt, avem şansa să îmbunătăţim condiţiile de viaţă, să reducem consumul de energie şi să evităm probleme viitoare, să creăm noi locuri de muncă şi activităţi economice şi toate acestea cu finanţare parţială din bani europeni.