Strategia de dezvoltare a fost schimbată
Invazia investitorilor dornici să construiască cât mai multe locuinţe şi disputele permanente dintre autorităţile gălăţene şi brăilene au condus la o schimbare a strategiei de dezvoltare a Municipiului Galaţi. Această dezvoltare era posibilă prin crearea unei Zone Metropolitane între Brăila şi Galaţi. Aşa se face că, în prezent, nordul Galaţiului este aproape unit cu Vânători, prima comună pe DN26, situată la o distanţă de 10 minute de oraş. Unificarea localităţilor s-a făcut prin cartierul de vile din zona Traian - Arcaşilor, construcţia de sedii de firme, a magazinului Metro, dar şi a unor proiecte rezidenţiale de case şi chiar a unui complex de blocuri cu cinci etaje, showroomuri şi mai multe centre de agrement de lux.
Arhitectul şef al Galaţiului, Eleonora Doina Marin, ne-a declarat că nordul municipiului este în continuare cea mai solicitată zonă pentru construcţia de case atât din partea persoanelor fizice, cât şi din partea investitorilor, mai ales că s-au epuizat terenurile primăriei din oraş. Iar extinderea Galaţiului în alte direcţii este, practic, imposibilă din cauza "graniţelor" cu cele trei ape curgătoare - Dunărea, Siretul şi Prutul. Domnia sa ne-a explicat: "Probabil că o nouă împărţire administrativ - teritorială ar putea crea Galaţiului noi perspective de dezvoltare. Primăria nu mai deţine teren în oraş motiv pentru care tot ce se construieşte în prezent se face pe teren proprietate privată. Sperăm ca o parte din soluţii să fie date şi prin reactualizarea Planului Urbanistic General al oraşului, la care lucrează specialiştii de la Universitatea de Arhitectură şi de Urbanism
Case mai înalte, cu parcări la demisol
Din punct de vedere al construcţiei de case, anul 2008 se caracterizează prin schimbarea regimului de înălţime, dar şi printr-o atenţie sporită din partea gălăţenilor pentru amenajarea peisagistică a locuinţei. Eleonora Doina Marin ne-a menţionat: "În acest an, se poate observa o creştere a nivelului de înălţime a caselor noi. Astfel, dacă anul trecut majoritatea caselor avea un regim de înălţime pe parter şi mansardă, în 2008 s-a renunţat la mansardă şi se construiesc case cu unul şi două etaje. În schimb, demisolul s-a menţinut, chiar putem spune că apare mult mai des din necesitatea asigurării parcărilor. În urma creşterii numărului de maşini, impunem fiecărui proprietar să-şi asigure locurile de parcare pe terenul pe care îl posedă, iar dacă suprafaţa este mică atunci trebuie realizate parcările în subsol sau demisol. Constatăm că oriunde proprietarul moşteneşte sau cumpără teren, acesta trece la demolarea vechii construcţii din dorinţa de a realiza o locuinţă confortabilă. Asistăm la o tendinţă de creştere a confortului familiei astfel încât chiar şi tinerii care nu au bani suficienţi apelează la credite şi tot îşi fac o locuinţă".
Proprietarii au mai multă grijă şi de amenajarea peisagistică. Aceştia apelează chiar la specialişti pentru a-şi amenaja terenul rămas. Plantează arbori, arbuşti şi construiesc fântâni arteziene. Arhitectul şef al Galaţiului ne-a dat ca exemplu vilele situate pe străzile Traian, Arcaşilor, Războieni, Grădina Veche, Eminescu.
S-a revigorat apetitul pentru locuinţele individuale
O altă noutate despre care vorbesc reprezentanţii Direcţiei de Urbanism din Primăria Galaţi este o creştere a cererilor de la persoanele fizice care doresc să-şi ridice vile noi. În anul 2008, până în septembrie, au fost autorizate 124 de case individuale noi cu beneficiari persoane fizice şi doar 14 case cu beneficiari persoane juridice. Eleonora Doina Marin ne-a spus că, deşi acum se construiesc vile noi în tot oraşul (moderne şi confortabile), cele mai multe construcţii noi au apărut tot în zona de nord - Traian, Arcaşilor, Aleea Meteor. Şi asta pentru că, pe lângă noile vile abia începute, au început să apară şi dotările aferente.
"Vega 93", compania care a construit ansamblul de vile de pe strada Arcaşilor, a cerut, în acest an, autorizarea unei grădiniţe în zonă cu regim de înălţime demisol, parter, etaj şi parţial mansardă. Tot în acest an, "Vega 93" a solicitat autorizaţii de construcţie pentru case de tip demisol, parter, etaj şi mansardă situate pe Aleea Meteor. Este vorba despre o suprafaţă de aproximativ 5.500 mp.
Febra mansardărilor a trecut
Dacă anul trecut fenomenul extinderii blocurilor de patru etaje prin construcţia de mansarde a luat avânt, peste 60 de cereri de mansardare fiind înregistrate de primărie, în acest an, febra acestui tip de construcţii a dispărut. Acest lucru este dovedit şi de statisticile prezentate de Direcţia de Urbanism din cadrul Primăriei Galaţi care arată că, până în septembrie 2008, au fost emise doar nouă autorizaţii pentru construcţia mansardelor pentru 11 scări de bloc. Eleonora Doina Marin ne-a precizat: "Nu mai este aceeaşi febră în construcţia de mansarde pentru că printr-o hotărâre a consiliului local noi am cerut acordul tuturor locatarilor pentru realizarea mansardărilor. Aşa se face că investitorii obţin cu greu acordul tuturor locatarilor, mai ales că aceştia au început să ceară bani pentru a-şi da aprobarea pentru noua construcţie".
Au fost îngrădite extinderile la parterul bocurilor
Deşi intră în categoria construcţiilor care ar putea distruge spaţiul verde, fiind în acelaşi timp sistate printr-o ordonanţă de urgenţă, extinderile la parterul blocurilor au luat amploare în Municipiul Galaţi. Şi asta pentru că acest tip de construcţii poate fi autorizat acolo unde există deja un PUD aprobat pentru o lucrare similară. Aşa se face că, în prezent, extinderile la parterul blocurilor care au drept scop crearea de spaţii comerciale sunt tot mai dese în cartierele cu vad comercial.
Arhitectul şef al Galaţiului ne-a explicat: "Extinderile la parterul blocurilor pentru crearea spaţiilor comerciale sunt autorizate în baza unui regulament. Însă, deşi există o lege care interzice autorizarea construcţiilor de acest tip, Primăria Galaţi a primit aprobare în autorizarea extinderilor pe baza PUD-urilor avizate anterior. Noi am continuat să autorizăm extinderi la care existau cereri aprobate anterior apariţiei ordonanţei. Însă şi cei care solicită extinderi au alte condiţii de îndeplinit. De exemplu, extinderile nu trebuie să fie mai mari de 30% din suprafaţa apartamentului, iar zona în care se fac nu trebuie să fie doar de locuinţe cum este Mazepa. Sunt aprobate extinderile în cartierele cu vad comercial, predominând Micro 17, Micro 38, Micro 40".
2008 primul an din ultimii patru în care nu vor fi recepţionate locuinţe ANL
Deşi numărul tinerilor de până în 35 de ani care solicită locuinţe de la Primăria Galaţi a ajuns la 3.850, construcţia de apartamente şi case prin ANL decurge destul de greoi. În acest an, nu va fi finalizată nicio locuinţă de acest tip. Dacă la demararea construcţiilor ANL principala problemă a fost găsirea unor terenuri adecvate pentru acest tip de locuinţe, acum impedimentul îl constituie certurile pe seama autorizaţiilor de construcţie dintre gălăţeni şi brăileni precum şi a statutului zonei dintre cele două judeţe, acolo unde Galaţiul intenţionează să ridice şi alte blocuri ANL pe lângă cele care există deja.
Trebuie menţionat că în 2002, Guvernul a acordat, în proprietatea publică a Municipiului Galaţi, un teren cu o suprafaţă de 1.000 de hectare, deşi se afla pe teritoriul administrativ al judeţului Brăila, în zona Vădeni. Suprafaţa a fost alocată construcţiei de locuinţe pentru tineri. Autorizaţiile de construcţie vor fi emise de autorităţile din Brăila, chiar dacă locuinţele sunt făcute de gălăţeni cu sprijinul ANL.
"Dimitrie Cantemir", cum a fost denumită zona dintre Galaţi şi Brăila, este cel mai mare ansamblu de locuinţe ANL, având în total proiectate 659 de apartamente dintre care au fost finalizate doar 247. Alte 96 de apartamente erau în execuţie la finele lunii septembrie. Cu toate acestea, surse din cadrul Primăriei ne-au explicat că, din cauza neînţelegerilor dintre autorităţilor celor două judeţe, brăilenii au sistat pentru o perioadă acordarea documentelor necesare autorizării, pe motiv că intenţionează să organizeze un concurs de soluţii cu participare internaţională pentru amenajarea zonei respective.
În aceste condiţii, lucrările bat pasul pe loc, deşi Primăria Galaţi a anunţat că, pe lângă cele 96 de apartamente, ANL a acordat fonduri pentru alte 96 de locuinţe ce urmează să fie construite tot în "Dimitrie Cantemir". Este vorba despre cinci blocuri, cu şapte tronsoane, cu regim de înălţime parter şi două - trei etaje.
Potrivit proiectelor, pentru finalizarea construcţiilor prevăzute pentru "Dimitrie Cantemir", Galaţiul ar mai avea nevoie de bani pentru construcţia a încă 220 de apartamente. Este vorba de blocurile din ultimele etape de execuţie, respectiv S20 până la S23 cu 112 apartamente şi blocurile S24-S27 cu 108 apartamente.
Niciun centru comercial modern nu a fost autorizat în 2008
Potrivit datelor prezentate de Direcţia de Urbanism din cadrul Primăriei Galaţi, în acest an, nu s-a primit nicio cerere de autorizare din partea investitorilor care să construiască vreun centru comercial modern. Eleonora Doina Marin, arhitectul şef al oraşului, ne-a explicat că în 2008 va fi finalizată una dintre cele mai mari construcţii comerciale din Galaţi, respectiv Euromall. "În acest an se construieşte ce s-a autorizat în anii trecuţi. Şi în acest caz avem două exemple de construcţii cu scop comercial. Este vorba despre mall-ul din Micro 17 şi Euromall care se ridică în zona Gării", ne-a precizat domnia sa.
Euromall, o investiţie de peste 50 milioane de euro, are 24.000 mp închiriabili şi va avea 150 de magazine, supermarket, farmacie, restaurante, cafenele şi o zonă de distracţie ce se va întinde pe un întreg etaj. Aceasta va include, printre altele, şapte săli de cinema, un casino şi o sală de biliard. Parcarea va avea 800 de locuri, în subteran şi la suprafaţă.
Un alt mall care se afla, la finele lunii septembrie, în construcţie este cel al grupului de firme Profiland. Complexul, în care vor fi investite cel puţin 7 milioane de euro, va avea o suprafaţă de 10.000 de mp.
Invazia investitorilor care au ocupat şi ultimele terenuri rămase libere din oraş, precum şi dezvoltarea masivă a nordului municipiului au determinat reactualizarea Planului Urbanistic General (PUG) al Galaţiului. Din acest motiv, începând cu cea de-a doua jumătate a acestui an, reprezentanţii Primăriei au decis sistarea autorizaţiilor pentru construcţiile foarte înalte în oraş, mai ales dacă acestea erau solicitate pentru zone în care ar fi schimbat regimul de înălţime. Eleonora Doina Marin, arhitect şef al oraşului, ne-a explicat că pe parcursul acestui an a refuzat intenţia unor investitori care ar fi dorit să construiască blocuri înalte de 45 de etaje. "Au fost cazuri în care investitorii au cerut, pentru terenuri foarte mici, autorizaţii pentru clădiri foarte înalte de 29 de etaje, sau chiar 45 de etaje. Li s-a explicat că, deocamdată, nu se încadrează în arhitectura de ansamblu şi nici terenul nu este adecvat pentru astfel de construcţie. De asemenea, fiind în perioada de reactualizare a PUG, nu ne putem pronunţa asupra acordului pentru construcţii de acest tip aşă că am sistat autorizarea clădirilor foarte înalte", ne-a explicat domnia sa.
Zonarea funcţională a Galaţiului va rămâne aceeaşi, însă vor fi delimitate zonele rezidenţiale, comerciale, indus-triale, iar regimul de înălţime va fi cu siguranţă schimbat.
Astfel, printre PUZ-urile aflate, la finele lunii septembrie, spre aprobare la Direcţia de Urbanism, se numără cel al companiei "Beyler", care propune cons-trucţia a patru blocuri al căror regim de înălţime este de 17 etaje, devenind astfel cele mai înalte clădiri de locuinţe din oraş. Dacă vor fi autorizate, construcţia lor va demara anul viitor. În rest, PUZ-urile şi PUD-urile aflate în aprobare, la finele lunii septembrie, nu depăşesc regimul de înălţime al zonelor în care urmează să fie construite.
