Interes ridicat din partea investitorilor pentru parcurile de retail
Piaţa Imobiliară / 11 martie 2022
Stocul modern de spaţii de retail (centre comerciale şi parcuri de retail) din România era de 3.917.000 mp, la sfârşitul anului trecut, conform informaţiilor furnizate de JLL.
Alexandru David, Head of Research JLL România, ne-a transmis că, pe segmentul de spatii de retail, printre cele mai mari proiecte asteptate pentru 2022 se numără:
✓ Shopping Park Pitesti - 22.500 mp - Square 7 Properties;
✓ Alba Iulia Value Center - 19.300 mp - Prime Kapital şi MAS Real Estate;
✓ Colosseum Mall - 16.500 mp - Colosseum Mall;
✓ Shopping Park Tulcea- 12.400 mp - Mitiska REIM si Square 7 Properties.
Specialiştii citaţi consideră că în zona de retail există un oarecare echilibru, segmentul de parcuri de retail având parte de un interes destul de mare pentru investiţii noi.
Cushman & Wakefield Echinox: "Începând cu 2023 am putea vedea o revenire a interesului pentru oraşe mari şi pentru centre comerciale de tip mall"
În România, în 2021, au fost livrate zece noi proiecte de retail, cu o suprafaţă totală de circa 100.000 de metri pătraţi, şase dintre acestea cumulând 70.000 de metri pătraţi fiind finalizate în ultimul trimestru. Atenţia dezvoltatorilor s-a îndreptat cu predilecţie spre oraşe terţiare, cu mai puţin de 150.000 de locuitori, unde au construit în special parcuri de retail, arată datele companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Astfel, interesul dezvoltatorilor s-a concentrat pe oraşe în care stocul de spaţii moderne este redus, precum Bârlad, Sfântu Gheorghe, Roşiorii de Vede, Mediaş, Baia Mare sau Focşani fiind printre beneficiarii de noi proiecte de retail în 2021. Singurul proiect livrat anul trecut în Bucureşti a fost reprezentat de prima fază a Fashion House Pallady, cu un total de 8.500 mp.
Cele mai importante livrări, din punctul de vedere al suprafeţei, din 2021 au fost Prahova Value Centre (21.900 mp), Sepsi Value Centre (16.300 mp) şi Bârlad Value Centre (16.300 mp), toate dezvoltate de Prime Kapital - MAS Real Estate, unul dintre cei mai activi jucători de pe piaţă, în timp ce Scallier şi Square 7 Properties - Mitiska şi-au extins de asemenea portofoliile de pe piaţa locală, în cursul anului trecut.
Parcurile de retail continuă să fie formatul preferat de dezvoltatori şi în 2022, în condiţiile în care peste 80% din cei 100.000 metri pătraţi de spaţii noi anunţaţi pentru acest an vor fi livrate în astfel de scheme, au evidenţiat sursele citate.
Acestea arată că extinderea cu 16.500 de metri pătraţi a Colosseum Mall din Bucureşti este singurul proiect de tip mall care ar urma să fie finalizat în acest an, reprezentând şi primul centru comercial livrat în Capitală după şase ani fără niciun astfel de proiect nou.
Scallier, Prime Kapital (in joint-venture with MAS Real Estate), Square 7 Properties - Mitiska şi Iulius Group au printre cele mai consistente planuri de extindere pe piaţa de retail din România. De remarcat este şi interesul grupului austriac Supernova pentru acest segment imobiliar, care şi-a făcut intrarea pe piaţa de retail românească în 2020, prin achiziţia centrului comercial Jupiter din Piteşti, şi a continuat investiţiile şi în 2021, când a preluat un pachet de şase proprietăti comerciale operate de Cora, devenind astfel un jucător relevant.
Bogdan Marcu, Partner, Retail Agency în cadrul Cushman & Wakefield Echinox, subliniază: "Activitatea pe piaţa de retail a rămas efervescentă, pe fondul revenirii consumului, reflectat în evoluţia vânzărilor de retail, care în 2021 au avut un ritm de creştere peste cel înregistrat în 2019. Această dinamică, susţinută atât de vânzările de produsele alimentare, cât şi de cele nealimentare, se reflectă în planurile de extindere a portofoliilor deţinute în România anunţate de dezvoltatori, care au, în prezent, în diferite etape de dezvoltare, proiecte care totalizează circa 300.000 metri pătraţi. Dacă şi în 2022 ţintele principale pentru noi proiecte vor fi de asemenea oraşele de sub 150.000 de locuitori, iar formatele dominante vor fi parcurile de retail, începând cu 2023 am putea vedea o revenire a interesului pentru oraşe mari şi pentru centre comerciale de tip mall".
IMOTECA: "Spaţiile de retail - luate în calcul tot mai mult de cumpărătorii de locuinţe"
Spaţiile de retail, dar şi zone amenajate pentru co-working, din ansamblurile de locuinţe noi construite la parter sau în spaţii adiacente, au devenit un element care este luat în calcul din ce în ce mai mult de cumpărătorii de locuinţe, în contextul lucrului de acasă şi a nevoii de a se proteja din cauza virusului COVID-19, arată datele companiei IMOTECA.
Oana Ivan, managing partner IMOTECA, menţionează: "Vedem un interes care se manifestă din ce în ce mai intens pentru aceste facilităţi pe care cumpărătorii de locuinţe le doresc în ansamblurile rezidenţiale, astfel că dezvoltatorii cu proiecte de mai mult de 2 blocuri s-au repliat şi iau în calcul şi aceste cerinţe. În prezent, aceste criterii sunt definitorii pentru 2 din 5 cumpărători, iar având în vedere faptul că oamenii vor lucra mai mult de acasă şi în perioada post-pandemie, credem că ponderea va creşte".
Reprezentanţii IMOTECA subliniază faptul că includerea unui mix de chiriaşi de retail cât mai variat şi de zone în care locuitorii ansamblurilor rezidenţiale pot să lucreze în sistem co-working oferă un avantaj competitiv dezvoltatorilor, într-o piaţă în care concurenţa este în creştere.
În condiţiile crizei sanitare, pentru cumpărătorii de locuinţe confortul se traduce acum prin facilităţi care să le ofere acces facil la nevoile zilnice, fără să mai fie nevoiţi să se deplaseze. De asemenea, în contextul răspândirii modelului de lucru hibrid, spaţiile co-working amenajate în apropierea locuinţei sunt foarte apreciate şi căutate.
În aceste spaţii funcţionează, pe lângă magazine alimentare, şi clinici medicale, saloane de înfrumuseţare, spălătorii, cafenele, restaurante etc., operatori pe care înainte de pandemie îi găseai mai ales la parterul clădirilor de birouri. Specialiştii citaţi precizează că suprafeţele ocupate de zonele care se adresează acestor facilităţi au crescut ca pondere în ansamblurile rezidenţiale şi pot ajunge până la 10-15% din suprafaţa totală construită.