Renovarea energetică a clădirilor: Pentru o piaţă funcţională trebuie eliminate obstacolele

Dr. Ing. Marina Economidou, Dr. Ing. Bogdan Atanasiu, BPIE

Multiplele oportunităţi pe care eficienţa energetică le poate oferi pot fi transformate în realitate cu condiţia îndepărtării mai întâi a obstacolelor existente pe piaţă.

O condiţie de bază în stimularea pieţei de eficienţă energetică în clădiri este creşterea nivelului de informare şi a încrederii părţilor interesate din sectorul construcţiilor. Din punctul de vedere al consumatorului, este foarte importantă şi posibilitatea de a avea o consiliere de specialitate neutră, ce poate fi asigurată precum în alte ţări europene de companii de sevicii energetice, de către servicii publice special desemnate în cadrul administraţiei publice centrale şi locale, sau chiar de instituţii financiare ce implementează diverse scheme suport pentru renovarea termică a clădirilor. Strategiile de marketing trebuie să se orienteze mai mult pe promovarea beneficiilor economico-sociale ale unei clădiri cu consum redus de energie ce motivează şi cresc încrederea beneficiarului, precum creşterea confortului termic, un climat interior mai sănătos şi facturi mai mici la energie. În plus trebuie învăţat din cazurile de marketing de succes din alte domenii, precum IT sau telefonie mobilă. De ex. nu mulţi au crezut în şansele lui Steve Jobs de a impune produsele Apple (iPod, iPhone) pe pieţe deja bine aşezate şi aparent dominate definitiv de companii bine-cunoscute. Strategia de marketing a fost însă determinantă şi a reuşit să cucerească pieţele cu produse sensibil mai scumpe decât cele deja existente. Este un exemplu despre cum o strategie abilă de marketing poate să impună un produs pe piaţa deja dominată de jucători importanţi. Strategiile tradiţionale de marketing nu mai garantează piaţa, cine nu inovează dispare, aşa cum s-a întâmplat recent cu gigantul foto Kodak.

Revenind, companiile de construcţii ar putea să înveţe din lecţiile altor domenii economice şi să încerce să vină în întâmpinarea pieţei în loc să aştepte ca piaţa să cumpere serviciile şi produsele oferite.

Un rol important în stimularea pieţei îl are şi introducerea aspectelor de eficienţă energetică în procesul educaţional de bază, precum şi în cursurile de perfecţionare periodice pentru toţi cei implicaţi în proces: arhitecţi, constructori, agenţi de vânzări clădiri, finanţişti, factori decizionali, proprietari de clădiri. Dezvoltarea competenţelor forţei de muncă din construcţii printr-un proces continuu de perfecţionare este esenţială pentru a menţine ritmul cu evoluţia tehnologică, cu noile cerinţe ale politicilor de eficienţă energetică, a schemelor de finanţare şi pentru dezvoltarea acestei activităţi la nivel comercial de masă. Coagularea pieţei de construcţii în consorţii sau asocieri ce pot oferi soluţii de renovare complexă "la cheie" este esenţială pentru o stimulare rapidă a pieţei de eficienţă energetică. Nu în ultimul rând, renovarea energetică complexă a clădirilor impune abandonarea abordării tradiţionale orientate pe componente şi trecerea la abordarea complexă a clădirii ca tot unitar. Şi peste toate, calitatea în execuţie devine un factor esenţial în realizarea clădirilor cu consum scăzut de energie.

Tehnologia există, dar...

Creşterea performanţei energetice a clădirilor existente se poate realiza utilizând o gamă largă de materiale şi soluţii tehnice. Pentru reabilitarea anvelopei termice a clădirilor există o gamă variată de materiale şi tehnici de izolare care pot răspunde celor mai variate cerinţe ale clienţilor, într-o gamă largă de preţuri, pretabile la diverse condiţii climatice şi configuraţii ale faţadelor clădirilor. Materialele izolatoare termic sunt disponibile în prezent într-o gamă variată, de la spuma rigidă de polistiren - cel mai des utilizat material de izolare - până la materiale complexe precum sisteme prefabricate de placare cu cărămidă şi panouri din spumă fenolică. Tehnicile de izolare termică interioară necesită o execuţie mai atentă şi sunt de obicei mai puţin recomandabile din cauza riscului de condens ce poate apărea între stratul izolator nou aplicat şi peretele existent. Desigur că fiecare soluţie are avantajele şi dezavantajele sale, iar alegerea unui anumit material este puternic influenţată de preţ şi puterea financiara a clientului, abundenţa pe piaţă a materialului respectiv, experienţa constructorului în a lucra cu un anumit material, complexitatea montajului, proprietăţile termice, constrângerile specifice clădirii (de ex. prezervarea faţadei în cazul clădirilor de patrimoniu) etc. Din nefericire, multe dintre soluţiile disponibile momentan pe piaţă prezintă o serie de limitări ce le încetineşte intrarea masivă pe piaţă. În economiile afectate de criza economica sau în ţările mai sărace aceste limitări se referă cel mai adesea la costurile ridicate care conduc frecvent la anularea sau amânarea renovării clădirii. Condiţiile climaterice precum perioadele reci de iarnă, perioadele ploioase sau cu nivel crescut de umiditate influenţează negativ execuţia lucrărilor de renovare şi pot afecta calitatea lucrărilor. În general, clădirile de patrimoniu sau cele cu faţade complexe nu pot fi izolate decât din interior, ducând la probleme legate de reducerea spaţiului util sau în unele situaţii la afectarea calităţii aerului din interior.

Bariere de piaţă pentru renovările energetice complexe

În afară de limitările prezentate mai sus există şi alte bariere ce împiedică intrarea masivă pe piaţă a materialelor termoizolante. Într-un raport recent realizat de către BPIE în cadrul proiectului european EASEE1 au fost investigate principalele bariere ce limitează implementarea pe scară largă a măsurilor de eficienţă energetică din prisma diferiţilor actori implicaţi în procesul de renovare: proprietarul clădirii (investitorul), companiile de construcţie şi producătorii de materiale.

Din punctul de vedere al proprietarului, termo-renovarea clădirii este precum orice altă investiţie, urmând procesul tradiţional de luare al deciziilor. Examinând procesul de decizie, devine clar că în fiecare etapă există diferite bariere. Într-o primă etapă, proprietarul trebuie să conştientizeze necesitatea termo-renovării clădirii. De multe ori acesta nu poate efectua o analiză clară a beneficiilor investiţiei în termo-renovare din lipsa de informaţii detaliate şi în timp real referitoare la consumul de energie în clădire datorită unei proaste gestiuni energetice (în special în clădirile mari) şi/sau datorită unui sistem de facturare ce presupune plăţi fixe şi regularizări efectuate la intervale mari de timp (bi-anuale sau anuale). Proprietarul trebuie să aibă suficiente informaţii pentru a se convinge de impactul pozitiv al investiţiei în reducerea facturii la energie, în creşterea valorii de piaţă a proprietăţii, în creşterea confortului termic în clădire. Din această cauză, Directiva Europeană pentru Servicii Energetice (2006/32/EC, în curs de a fi revizuită şi transformată în Directivă pentru Eficienţa Energetică) cere statelor membre să asigure informarea corectă a consumatorilor de energie prin reducerea intervalului de facturare, prin introducerea de contoare inteligente care permit analiza în timp real şi defalcat a consumului de energie din clădire, precum şi introducerea managementului energetic în clădirile mari. Informarea corectă a proprietarului asupra consumului de energie poate poziţiona investiţia în eficienţa energetică la un nivel competitiv cu alte opţiuni de renovare "non-energetice".

Un alt impediment în renovarea termică a clădirii la parametrii optimi este chiar multitudinea soluţiilor existente ce poate fi copleşitoare pentru persoanele fără cunoştinte tehnice de profil.

În plus, informarea despre noile tehnologii şi materiale este de obicei limitată, încetinind astfel intrarea rapidă şi masivă pe piaţă a soluţiilor inovatoare.

În faţa abundenţei de opţiuni de investiţii non-energetice, proprietarul trebuie să fie sigur de impactul pozitiv al investiţiei suplimentare în eficienţa energetică asupra valorii proprietăţii. Convingerea proprietarului de a investi prin organizarea de campanii de informare poate asigura poziţionarea eficienţei energetice la un nivel competitiv pe piaţă. Accesul la informaţii cu privire la soluţii si tehnici noi de renovare termică a clădirii este de obicei limitat şi acest lucru poate reprezenta un impediment pentru răspândirea inovaţiilor pe piaţă. Caracteristicile socio-economice au un impact important în evaluarea opţiunilor şi în cele mai multe cazuri criteriul preţului este cel determinant. Probleme precum disconfortul creat pe timpul lucrărilor de renovare, durata mare a proiectului, procedurile administrative îndelungate şi greoaie, precum şi coordonarea unui proces complex sunt factori importanţi ce pot descuraja investitorul.

Pentru companiile de construcţii , principalele provocări în realizarea de renovări termice ale clădirilor sunt de natură financiară, cererea redusă, capacitatea insuficientă pentru a implementa proiecte complexe şi de structura fragmentată a sectorului construcţiilor, predominant compus din IMM-uri şi care de obicei nu pot oferi renovări energetice "la cheie". Pentru o companie mică este de multe ori prea costisitor să asigure o pregătire corespunzătoare personalului de execuţie astfel încât să poată aplica noile tehnici de renovare şi să integreze corect noile tehnologii şi materiale. Astfel companiile din sectorul construcţiilor sunt de cele mai multe ori interesate de costul proiectului şi mai puţin de minimizarea costurilor pe durata de viaţă a lucrării luând în calcul şi reducerea consumului energetic al clădirii. Astfel, spre deosebire de alte sectoare bazate pe tehnologie, precum IT sau cel farmaceutic, sectorul construcţiilor poate fi descris ca fiind tradiţional şi conservativ, motivat aproape exclusiv de maximizarea profitului pe termen scurt.

Cererea redusă pentru lucrările de renovare energetică este un alt impediment important pentru companiile de constructii. În acelaşi timp, proprietarii de clădiri nu o cer deoarece nu există ofertă şi informaţia la care au acces nu este suficient de relevantă şi convingătoare. Acest cerc vicios cerere scăzută - ofertă scazută este un alt motiv principal al menţinerii pieţei de eficienţă energetică la un nivel redus. O altă problemă majoră este reprezentată de fragmentarea ridicată a industriei de construcţii ce implică o largă cooperare atât la nivelul execuţiei între diverşi prestatori de servicii specifice (constructori, instalatori, electricieni), cât şi pe lanţul de distribuţie în aprovizionarea cu materiale. Pentru a putea dezvolta cu succes o piaţă complexă precum cea pentru renovarea termică a clădirilor este nevoie atât de stimularea integrării proceselor de execuţie la nivelul fiecărei companii, cât şi de creşterea competenţelor lucrătorilor din sectorul construcţiilor prin elaborarea de programe de perfecţionare.

Situaţia la nivelul producătorilor de materiale termo-izolatoare şi echipamente eficiente pentru clădiri este cu totul diferită faţă de cea din sectorul construcţiilor. Segmentul producătorilor de materiale şi componente de construcţii este mult mai coagulat şi este reprezentat în principal de corporaţii mari, cu suficiente resurse pentru a investi în cercetare, inovare şi dezvoltare tehnologică. Fără îndoială, producătorii de materiale de construcţii reprezintă cel mai inovator segment din lanţul decizional producători de materiale - executant - beneficiar.

Pe de altă parte, problema majoră a producătorilor de materiale este cererea încă redusă de pe piaţă din cauza problemelor şi obstacolelor prezentate mai sus.

Condiţia de bază: un cadru legislativ corespunzător

Având în vedere tehnologiile existente astăzi la nivel comercial, clădirile nou construite pot fi cu mult mai eficiente energetic decât clădirile construite cu ceva ani în urmă. Codurile clădirilor şi impunerea în cadrul acestora a unor cerinţe mai stricte de performanţă energetică pot fi determinante în accelerarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor eficiente energetic şi a celor de utilizare a surselor regenerabile în practica de zi cu zi din construcţii. Ca urmare a transpunerii în practică a primei Directive Europene pentru Performanţa Energetică a Clădirilor, toate ţările UE cu exceptia României, Maltei şi Letoniei au introdus criterii minimale de performanţă energetică în codul clădirilor pentru clădirile nou construite, multe dintre ele inclusiv pentru renovarea extinsă a clădirilor existente (tabel 1).

Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor pot fi aplicate şi controlate mai simplu la construcţiile noi. Introducerea de cerinţe de performanţă energetică în codurile clădirilor, evaluarea periodică a acestor cerinţe pe baza metodologiei cost-optimale2 şi construirea de clădiri aproape zero energie vor contribui fără îndoială la atingerea potenţialului semnificativ de economii de energie existent în sectorul clădirilor (fig. 1). Creşterea cerinţelor de performanţă energetică pentru clădirile nou construite simultan cu creşterea gradului de conformitate în proiectarea şi execuţia lucrărilor de renovare generează schimbarea treptată a practicilor în construcţii, facilitează intrarea masivă pe piaţă a noilor tehnologii şi materiale de construcţii, creşte gradul de informare a publicului şi astfel influenţează pozitiv şi activităţile de renovare a clădirilor existente.

Pe de altă parte trebuie avut în vedere faptul că stocul de clădiri existent are o performanţă energetică scazută şi o mare parte dintre aceste clădiri trebuie renovate pentru a-şi îmbunătăţi performanţa energetică. În fapt creşterea performanţei energetice nu este un obiectiv în sine dar contribuie în mod direct la creşterea confortului interior, la reducerea facturii la energie şi, nu în ultimul rând, la reducerea dependenţei de importurile de combustibili fosili şi la diminuarea impactul asupra mediului aferent energiei consumate în clădiri. În plus, exploatarea potenţialului semnificativ de economie de energie ce rezidă în clădirile existente generează beneficii economico-sociale prin crearea de locuri de muncă în sectorul construcţiilor, prin stimularea cercetării, prin dezvoltarea industriei de materiale de construcţii, prin reducerea poluării şi a bolilor generate de acesta etc.

Notă:

1EASEE este acronimul unui proiect European finanţat prin programul FP7 şi intitulat: "Envelope Approach to improve Sustainability and Energy efficiency in Existing multi-storey multi-owner residential buildings". Proiectul a început în martie 2012. BPIE este partener de proiect.

2 Directiva revizuită pentru performanţa energetică a clădirilor, 2010/31/EU, cere statelor membre să îmbunatăţească periodic cerinţele de performanţă energetică minimă din codul clădirilor pe baza unei metodologii comune de stabilire a nivelelor optimale de cost pentru clădiri şi componente ale acestora (considerând costurile investiţiei şi costurile aferente consumului energetic pe durata de viaţa). Metodologia cadru la nivel european precum şi ghidul de punere în practică la nivel naţional au fost publicate în martie/aprilie 2012 şi sunt disponibile pe site-ul DG ENERGY.