Atunci când ne gândim la renovare, ne atrage atenţia domnul Victor Tăuşanu, arhitect şi director la "Vic Construct" Bucureşti, este absolut necesar să facem o diferenţiere între renovările care se aplică apartamentelor din blocurile vechi sau caselor individuale fără valoare arhitecturală deosebită şi renovarea caselor care au o astfel de valoare.
Fără îndoială că în România, conform şi statisticilor din revistele cu profil imobiliar, renovarea face referire în majoritatea cazurilor, primei categorii. Drept urmare, referirea se va face, în primul rând, la această categorie. De asemenea, în Bucureşti, mult mai mult decât în provincie, este vorba de renovarea apartamentelor din blocuri vechi. Cât priveşte renovarea caselor vechi într-un oraş în care pământul este puţin şi scump, ne spune domnul Tăuşanu, aceasta este adesea substituită cu demolarea şi construirea unei case noi. Este o atitudine mai corectă, în condiţiile în care renovarea unei case vechi, pentru a o aduce la standarde de locuire ridicate, poate presupune eforturi care sunt de multe ori considerate inutile de către beneficiari.
Limitarea creditării sporeşte interesul pentru renovări
Domnul Paul Samsonescu, arhitect la "One Design" Bucureşti, reaminteşte diminuarea numărului de clienţi care doresc să îşi construiască o casă şi pune desigur această situaţie pe seama limitării prezente a creditării. În aceste condiţii, există o creştere a numărului celor care demarează proiecte de renovare, în vederea îmbunătăţirii actualei locuinţe, faţă de numărul celor care îşi construiesc o casă. Aceasta nu înseamnă neapărat o creştere în termeni reali a numărului de renovări, anul acesta, faţă de anul trecut. Diferenţele nu sunt prea mari în acest sens, ne confirmă domnul Samsonescu.
Diferenţe majore între un proiect de renovare şi unul de construcţie
Între un proiect de renovare şi unul de construcţie diferenţele pornesc de la spaţiu. Un proiect de reamenajare, ne aminteşte domnul Sam-sonescu, se întâmplă pe un spaţiu existent, deja edificat. De aici şi costurile mai reduse pe care le implică o renovare, în cazul în care, desigur, ea este socotită viabilă şi nu se alege opţiunea demolării. La renovare există pereţi, pardoseli, tavane. Există aşadar o structură, care trebuie îmbunătăţită. Într-o construcţie nouă, pornind de la zero, costurile sunt mai mari.
Domnul Sam-sonescu precizează însă că, din punct de vedere al proiectării, este mai complicat să reamenajezi un spaţiu, atunci când proiectul clientului implică modificări de compartimentări interioare. Dificultatea vine din faptul că zidurile exterioare rămân şi te obligă să te învârţi în acelaşi perimetru. În plus, continuă domnul Samsonescu, amplasarea băilor şi a bucătăriei este dictată de instalaţiile sanitare. Lucrul acesta nu se întâmplă în cazul proiectelor de construcţii noi, unde posibilitatea de a schimba poziţia şi amplasamentul camerelor există tot timpul.
Diferenţe între renovarea unui apartament de bloc şi cea a unei case
Între renovarea unui apartament de bloc şi a unei case apar diferenţe la nivelul instalaţiilor, a schimbărilor care sunt permise din acest punct de vedere. La bloc, schimbările sunt condiţionate de faptul că prin fiecare apartament trec coloane utilitare (instalaţii electrice, instalaţii de încălzire) care leagă apartamentele pe înălţime. Şi aici, apartamentele de la parter au avantaje faţă de celelalte. Faptul că au subsol înseamnă că se poate sparge pentru a face anumite legături la nivelul instalaţiilor, fără a fi nevoie să se ţină cont de vecini. Cât priveşte casele, aici se pot face practic orice modificări în materie de instalaţii.
Cu referire la casele cu valoare arhitecturală, domnul Dan Manea, de la "Arhimont" Sinaia, vorbeşte despre un mod mult mai complicat de abordare, din mai multe unghiuri de vedere, o grijă deosebită pentru menţinerea ambianţei şi a cadrului general, o atenţie specială pentru detalii, respect pentru clădirea existentă, cu originea în înţelegerea acesteia.
Despre acest tip de renovare, domnul Tăuşanu aminteşte, printre problemele care pot surveni, aspecte ce ţin de păs-trarea materialelor originale, a proporţiilor, de consolidarea caselor, de implementarea elementelor tehnice moderne, pe care casele vechi nu le aveau. În această ultimă categorie intră partea de birotică - telefonie, calculatoa-re. Aceasta implică lucrări de spargere a pereţilor sau a pardoselii şi de introducere a tuburilor prin care se trec toate cablurile, cu care orice casă nouă este prevăzută.
Renovarea pe etape
În orice renovare există etape şi proceduri standard. Atunci când renovarea presupune schimbări care ţin de finisaje, obiecte sanitare, obiecte de mobilier sau orice alte schimbări care nu implică modificări la nivelul elementelor de structură vitală, procesul este relativ simplu. Domnul Paul Samsonescu ne explică: mai întâi se întocmeşte un releveu, acea schiţă în care sunt reprezentate la scară elementele proiectului/construcţiei. Apoi specialistul arhitect face o propunere de reamenajare a spaţiului şi au loc, bineînţeles, discuţii cu clientul, pe baza propunerilor specifice. Urmează aplicarea şi definitivarea soluţiei şi, bineînţeles, predarea proiectului. "Desigur că împreună cu beneficiarul alegem materialele, texturile, culorile, mobilierul şi efectuăm vizite periodice la şantier pentru urmărirea evoluţiei lucrărilor", subliniază domnul Samsonescu.
Atunci când renovarea presupune mai mult decât schimbări precum cele menţionate mai sus, adică se operează modificări la elemente de structură vitală, se schimbă raportul plin-gol, lucrurile sunt diferite. Domnul Tăuşanu atrage atenţia că în astfel de cazuri avem nevoie de autorizaţie de construcţie şi de certificat de urbanism, întocmai ca pentru un proiect de construcţie.
Domnul Manea explică toate etapele unui astfel de proiect, luând ca reper un caz complex: renovarea unei case vechi. Mai întâi este nevoie de un diagnostic: se va face aşadar un releveu (arhitectură/structură), o expertiză tehnică de constatare, chiar un studiu geotehnic. Se face apoi o analiză a datelor. Din nou, în cazul caselor vechi, se analizează contextul urbanistic, vecinătăţile, peisajul. Apoi au loc discuţii cu beneficiarul, desigur. Se trag concluzii, legate de intervenţii obligatorii, se face o corelare între viziunea proiectantului şi viziunea beneficiarului, se face o analiză a costurilor, a efortului şi timpului implicate, se fac previziuni cu privire la rezultatul final. Propunerile beneficiarului pot implica extinderea, etajarea, creşterea confortului, menţinerea aspectului. Sugestiile constructorilor ţin de modul de abordare, de etapizare, de soluţii tehnice, de costuri şi timpi. Sugestiile proiectantului sunt de natură funcţională, arhitecturală, volumetrică, de integrare în sit.
Ca tendinţă este preferat stilul minimalist, cu accente glamour sau retro
În materie de renovare, cu referire la proiectele de renovare pentru locuinţe fără valoare arhitecturală, domnul Samsonescu subliniază că fiecare client are pretenţii, gusturi şi doleanţe personale. De aici, desigur, o mare varietate de posibilităţi de amenajare a unui spaţiu. La nivel de stil, în ultimii ani se mizează pe stilul minimalist, cu accente glamour sau retro, cu mobilă cât mai puţină, pentru a crea un spaţiu aerisit. Se poartă elementele puternice de accent (tapet, piatră, lemn), culorile contrastante (alb-negru, bej-maro, mov-roz).
Pentru renovările caselor cu valoare arhitecturală, domnul Manea observă o legislaţie "complet nepregătită şi neadaptată, atâta vreme cât sunt obligat ca pentru o clădire veche să respect aceleaşi standarde şi norme care se aplică la o clădire nouă. Clădirile vechi reprezintă fiecare o poveste, iar faptul că ele au dăinuit până azi în felul în care au fost făcute spune mai mult decât un articol de lege." Domnia sa critică greşeli precum folosirea materialelor şi tehnologiilor moderne fără discernământ. Aici, domnul Manea menţionează înlocuirea tencuielilor de var cu cele din mortar de ciment, înlocuirea tâmplăriilor tradiţionale de lemn cu termopan, înlocuirea sobelor cu sisteme de încălzire centrală, cămăşuirile cu beton, izolările termice exterioare cu polistiren. Astfel de acţiuni, explică domnia sa, modifică echilibrul clădirii în mod dramatic. După o astfel de intervenţie se poate vorbi mai degrabă de distrugere decât de reparare.
Domnul Manea ne recomandă să trecem peste preţ ca şi criteriu unic de selecţie a specialiştilor, mai ales când este vorba de clădiri cu valoare. "Ignoranţa, împreună cu preţul ca unic criteriu de selecţie sunt cei mai mari duşmani ai renovărilor", afirmă arhitectul Dan Manea.
Renovarea - transformarea unei locuinţe într-un cămin
Indiferent dacă este vorba de un proiect de renovare simplu sau complex, la bloc sau la casă, cu sau fără valoare arhitecturală, renovarea presupune modificări care să ne facă să ne simţim ca acasă în locuinţa noastră. Un proiect de renovare ţine cont de elemente precum bugetul, vârsta, stilul de viaţă, atitudinea, destinaţia, ne explică arhitectul Paul Sam-sonescu.
Vorbind despre renovarea caselor cu valoare arhitecturală, domnul Dan Manea ţine cont de elemente precum necesitatea ca rezultatul final să fie cel puţin la fel de bun ca cel iniţial, necesitatea de a se convinge că beneficiarul înţelege şi acceptă în mod responsabil efortul proiectului de renovare. "Privesc o astfel de renovare ca pe un act de cultură, dar şi ca o restituire către spaţiul public. Atunci când observ că aceste lucruri nu sunt înţelese, am constatat că refuzul să execut o astfel de lucrare, în condiţii inacceptabile impuse de către beneficiar, nu este suficient. Dacă sunt convins că se va comite o greşeală, acţionez personal ca această greşeală să nu se poată produce, indiferent de cine va fi proiectant. Refuzul unei lucrări sau o atitudine pasivă nu ajută la nimic", subliniază domnul Manea.
