Siguranţa clădirilor - esenţială pentru integritatea vieţii noastre
Locuinţe / 12 mai 2023
Fie că suntem la volanul maşinii, într-un avion, în casă ori la serviciu, siguranţa este un aspect esenţial în viaţa noastră de zi cu zi şi o preocupare constantă, indiferent de domeniul în care activăm. Atât în cazul clădirilor, cât şi al vehiculelor, preocuparea faţă de siguranţă este esenţială pentru a ne proteja viaţa în faţa dezastrelor naturale sau a accidentelor. Dar, dacă atunci când vine vorba de maşini, siguranţa este unul dintre cele mai importante criterii care stau la baza deciziei de achiziţie, când vorbim de achiziţia ori construcţia unei clădiri, siguranţa structurală este un criteriu nu atât de cunoscut publicului larg, poate chiar uşor abstract şi deseori ignorat, apreciază specialiştii din piaţă: "Atunci când achiziţionăm o maşină, ne interesăm cu ce sisteme de siguranţă active şi pasive este dotată, dacă are frâne cu ABS, câte airbag-uri are, ce sisteme de asistenţă la conducere inovative are, cât de rezistentă este caroseria în cazul unui accident şi cum s-a comportat maşina la testele standard de impact. Dar când vine vorba de achiziţia unei case, cât de important este criteriul "siguranţă"?"
În luna martie 2023, Ingineri Asociaţi Construct, companie specializată în proiectarea structurilor de rezistenţă, a demarat un sondaj online urmărind să evidenţieze care sunt cele mai mari provocări ale românilor atunci când construiesc o clădire, dar şi criteriile după care se ghidează atunci când achiziţionează un imobil. Potrivit sondajului demarat de Ingineri Asociaţi Construct, aproape 70% dintre participanţii la sondaj se tem de un eventual cutremur. Cu toate acestea, 60% consideră că locuinţa lor nu este vulnerabilă în faţa unui seism mai mare de 7 pe scara Richter.
Deşi 9 din 10 dintre respondenţi au răspuns că structura de rezistenţă a unui imobil le poate influenţa decizia de achiziţie a unui locuinţe, 3 români din 4 nu cunosc normele privind siguranţa construcţiilor, iar aproximativ jumătate (49%) nu au încredere în normele din ţara noastră care reglementează siguranţa construcţiilor. Întrebaţi dacă în procesul de achiziţie a unui imobil ar apela sau dacă au apelat la un inginer de structuri, 75% au răspuns afirmativ.
Nicu Stoica, inginer proiectant specializat în structuri de rezistenţă în cadrul Ingineri Asociaţi Construct, subliniază că, în timp ce siguranţa auto se concentrează pe protejarea pasagerilor în cazul unui accident, siguranţa la clădiri se concentrează pe prevenirea accidentelor.
Siguranţa auto şi siguranţa structurală, două domenii diferite - trei aspecte comune
Deşi domenii total diferite, proiectarea şi construcţia sigură, tehnologia şi calitatea materialelor folosite şi întreţinerea şi inspecţia regulată reprezintă aspectele comune care ajută la prevenirea accidentelor ori la protejarea vieţii în ambele industrii.
La fel ca în cazul autovehiculelor, şi clădirile trebuie proiectate astfel încât să îndeplinească standardele de siguranţă şi reglementările legale. Dar, dacă în industria auto nivelul de siguranţă al maşinii este stabilit în urma testelor NCAP, în construcţii cine stabileşte acest standard de siguranţă şi cum este el evaluat?
Pe scurt, statul, prin specialişti tehnici, a setat nivelul minim de siguranţă ce trebuie atins pentru fiecare clădire la realizarea ei. Astfel, există un nivel minim care trebuie atins şi pentru structura de rezistenţă în caz de cutremur, pe un criteriu similar celui din industria auto, sublinază sursele citate.
"În timp ce siguranţa auto se concentrează pe protejarea pasagerilor în cazul unui accident, siguranţa la clădiri se concentrează pe prevenirea accidentelor, dar aşa cum producătorii de maşini investesc masiv pentru a crea maşini din ce în ce mai sigure şi mai fiabile, aceeaşi preocupare ar trebui să existe şi când vine vorba de siguranţa la clădiri, a "producătorilor de construcţii".
Dacă o clădire nu este proiectată sau construită corespunzător pentru a face faţă cutremurelor sau altor dezastre, poate să se prăbuşească sau să sufere alte daune semnificative", ne-a transmis Nicu Stoica.
Un alt aspect comun şi important, tehnologia şi calitatea construcţiei au jucat un rol important în ambele domenii, cu îmbunătăţiri constante care au dus la creşterea siguranţei.
În cazul autovehiculelor, tehnologiile de siguranţă avansate au făcut autovehiculele mai sigure pentru şoferi şi pasageri, iar în cazul clădirilor tehnologiile de construcţie avansate şi calitatea materialele de construcţie mai sigure pot ajuta la prevenirea accidentelor, arată specialiştii în domeniu, specificând că, în ambele cazuri, este important să se efectueze întreţinerea regulată şi inspecţia, pentru a detecta problemele înainte ca acestea să devină grave.
Revenind la siguranţa structurală, Nicu Stoica spune că este important să ştim că structura are un termen de exploatare de 50 de ani, bineînţeles, dacă nu se întâmplă evenimente importante care să-i afecteze integritatea.
În decursul a 50 de ani este indicat să se realizeze urmărirea curentă a clădirii şi să se realizeze o expertiză tehnică când situaţia o impune, să se realizeze lucrări de reparaţii ori mentenanţă, în funcţie de starea clădirii.
Cât plătesc românii din valoarea de achiziţie a unei clădiri pentru siguranţa structurală?
Potrivit lui Nicu Stoica, la momentul actual preţul mediu de vânzare pe metrul pătrat de clădire este de 1400 euro, la nivelul întregii ţări, iar din acest preţ 1-2% îl reprezintă cheltuielile de proiectare şi în jur de 20% cheltuielile de execuţie cu structura de rezistenţă.
"Partea de proiectare cuprinde modul de utilizare şi gestionare a cadrului normativ, dispunerea cantităţilor şi tipul de materiale pentru structura de rezistenţă, verificarea conformităţii proiectului. Astfel, cu un cost de 1-2 % vom atinge standardul minim de siguranţă structurală impus de legislaţia în domeniu, în etapa de proiectare. De asemenea, cu un cost de aproximativ 20% atingem standardul minim pentru structura de rezistenţă la exploatare. În faţa acestui tablou, firma de proiectare de structură prin calcul şi conformarea structurală, cu respectarea standardelor impuse de legislaţie, are misiunea de a atinge 100% nivelul de siguranţă aşteptat de beneficiar în faţa unui eveniment important", a conchis Nicu Stoica.
Tendinţe în construcţii, în 2023
Pe lângă siguranţa clădirilor, la care atât dezvoltatorii, cât şi beneficiarii se uită cu mare atenţie în ultimul timp, mai ales după cutremurul care a avut loc în zona Turciei, anul 2023 vine cu diverse tendinţe în construcţii, care vor modela sectoarele comercial, industrial şi rezidenţial. Potrivit reprezentanţilor Eaton, energia este tema principală.
"Penuria de energie care a apărut în Europa, dar nu numai, urmare a cererii tot mai crescute după criza Covid, a fost accentuată de războiul din Ucraina. Această stare de fapt a provocat o reducere fără precedent a ofertei, având drept consecinţe eforturile continue ale Uniunii Europene şi cele naţionale pentru a stimula securitatea energetică.
Reducerea emisiilor de carbon rămâne o prioritate la fel de presantă, reuniunea COP27 a Naţiunilor Unite din noiembrie oferind un memento urgent - dacă el mai era necesar - că, deşi securitatea energetică este importantă, necesitatea de a atenua schimbările climatice este o prioritate. Sectorul construcţiilor din Europa are multe de luat în considerare, deoarece răspunde cerinţelor din 2023".
Principalele trenduri ce vor influenţa segmentul construcţiilor în 2023, potrivit specialiştilor Eaton:
Management îmbunătăţit al energiei
Guvernele fac tot posibilul pentru a scădea cererea de energie. Grupul de reflecţie independent de la Bruegel a pregătit un rezumat pentru fiecare ţară cu o gamă de măsuri adoptate, care arată diversitatea abordării: răspunsurile politicii fiscale naţionale la criza energetică. Pentru proprietarii de clădiri de pretutindeni, scopul comun este nevoia de a gestiona energia cu grijă şi diferit.
Utilizarea strategică a sistemelor de stocare a energiei va fi o opţiune favorizată de mulţi. Cu beneficiul stocării energiei, compania sau dezvoltatorul de locuinţe poate înmagazina energie în afara intervalelor de vârf, plus cea pe care o generează din surse regenerabile, pentru a o folosi cum şi când doresc.
Această schimbare a modelelor de utilizare a energiei, care era deja în curs de dezvoltare, a fost accelerată de criza energetică şi de preţurile asociate ridicate. Pe parcursul anului 2023, este de aşteptat o cerere crescută pentru sistemele de stocare a energiei.
Termenele limită de reglementare
Acţiunile de reducere a consumului de energie sunt determinate de termenele limită de reglementare, iar eforturile de a respecta aceste termene se vor intensifica în 2023. Ţările UE au fost însărcinate cu implementarea pachetului legislativ Fit-for-55, menit să conducă economii întregi către o reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, iar unele cerinţe au fost revizuite în creştere în 2022 pentru a sprijini iniţiativa REPowerEU.
REPowerEU va accelera progresul Europei către securitatea energetică prin niveluri sporite de generare distribuită de energie din surse regenerabile. Toate acestea vor face din 2023 un an crucial, deoarece proprietarii de clădiri vor trebui să descopere cum să reducă atât consumul de energie, cât şi emisiile.
Vehicule electrice şi surse regenerabile
Proprietarii de clădiri sunt uneori surprinşi când se discută despre încărcarea vehiculelor electrice şi sursele regenerabile în aceeaşi conversaţie. Nu este imediat evident pentru ei modul în care infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice poate creşte eficienţa energetică a unei clădiri - dar exact asta se poate întâmpla datorită cuplării sectoarelor care implică legarea mai strânsă a producţiei de energie cu consumul de energie şi utilizarea eficientă a energiei regenerabile.
Acest tip de abordare pe care Eaton l-a denumit "Clădiri de tip reţea", pentru proprietatea comercială şi industrială, sau "Casele tip reţea", pentru proprietatea rezidenţială, transformă o clădire într-un hub energetic, iar în momentul de faţă este accesibil pe scară largă.
Aşteptaţi-vă să vedeţi mai mulţi proprietari de clădiri care adoptă acest trend în 2023, pe măsură ce datele de eliminare treptată a vehiculelor pe benzină şi diesel se apropie. Reţelele naţionale vor deveni tot mai accesate, pentru a permite şi încărcarea bidirecţională, deoarece proprietarii staţiilor de încărcare a vehiculelor electrice au observat cum ar putea câştiga vânzând energie la reţea. Acest lucru se întâmplă deja şi câştigă popularitate în Norvegia.
Renovare şi modernizare
Accentul pe renovare va fi o caracteristică a anului 2023, deoarece proprietarii de clădiri şi proprietarii de case încearcă să reducă impactul preţurilor ridicate la energie prin modernizarea izolaţiei şi a activelor precum panourile solare. Un stimulent suplimentar pentru modernizare va veni sub forma unor reglementări naţionale care vor decurge din iniţiative guvernamentale, cum ar fi Directiva revizuită a UE privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD).
Printre altele, EPBD doreşte ca ţările să impună încărcarea vehiculelor electrice atât în clădirile noi, cât şi în cele renovate, pentru a accelera trecerea la electromobilitate. Majoritatea ţărilor, din interiorul şi din afara UE, trebuie să introducă reglementări similare dacă nu le au deja. Renovarea are un rol vital de jucat în tranziţia energetică, deoarece aproximativ 35% din clădirile UE au mai mult de 50 de ani vechime, aproape 75% din stocul de clădiri este considerat ineficient energetic şi doar în jur de 1% din fondul de clădiri este renovat în fiecare an. Alte ţări europene se confruntă cu probleme similare.
Combaterea deficitului de competenţe
În Europa lipsesc abilităţi de specialitate în domeniul electricităţii, aşa că pregătirea forţei de muncă pentru a instala infrastructura necesară pentru tranziţia energetică este o prioritate peste tot. Naţiunile Europei va trebui să se străduiască mai mult în 2023 pentru a se asigura că sectoarele clădirilor comerciale, industriale şi rezidenţiale beneficiază de forţă de muncă calificată".
