Implementarea sistemelor cu panouri fotovoltaice, turbine eoliene şi turbine hidro pentru beneficiarii care au reşedinţa în zone izolate sau au nevoie de curent electric acolo unde nu a existat niciodată, necesită o proiectare riguroasă şi bine justificată tehnic, ne spune Florin Fleşeriu, manager "LP Electric România".
Pericolul cel mai mare şi adesea întâlnit în practică este implementarea unor sisteme subevaluate care nu produc energie la parametrii ceruţi sau sisteme supraevaluate care costă enorm şi nu vor putea fi amortizate într-un timp relativ proiectat. De asemenea, nu de puţine ori au fost situaţii când s-au folosit echipamente ieftine şi neadecvate scopului propus, care au cedat după o perioadă scurtă de timp. Chiar dacă aparent principiul acestor sisteme este simplu, în lume nu sunt întâlniţi foarte mulţi producători, care au echipamente de succes.
Soluţia este avantajoasă dacă sursele alternative vor fi utilizate pentru producţia de energie electrică destinată consumului individual dintr-o zonă izolată sau unde reţeaua de energie electrică convenţională este la o depărtare mai mare de 500 - 1000 metri.
În principiu, un sistem fotovoltaic este compus din: panouri solare fotovoltaice, regulatoare de încărcare, un grup baterie de acumulatori, invertor pentru conversia curentului continuu în curent alternativ la 220V pentru alimentarea utilizatorilor clasici. Pentru a scădea preţul de cost şi, implicit, a rentabiliza sistemul, soluţia larg acceptată este "stocarea" energiei produse în reţeaua naţională. Acest lucru se realizează prin eliminarea completă a regulatoarelor şi a bateriei de acumulatori şi înlocuirea invertorului cu unul special care să permită injectarea energiei produse în reţeaua naţională.
Dacă locuinţa este într-o zonă izolată, amortizarea este imediată deoarece opţiunile disponibile sunt mult mai scumpe. "Electrica" solicită pentru realizarea unei conectări la linia de joasă tensiune (220V) un preţ de aproximativ 30.000 euro/Km, după care sa va achita şi curentul consumat. Dacă este nevoie şi de staţie de transformare, conectarea la sistemul energetic naţional va costa peste 40.000 - 50.000 euro.
Dacă însă locuinţa este într-o zonă cu energie electrică, amortizarea unui sistem solar este de peste 25 ani. În condiţiile în care s-ar putea utiliza sistemul cu injecţie în reţeaua naţională, amortizarea scade la aproximativ 8 ani. În ţările unde s-au introdus şi subvenţii pentru consumator, amortizarea scade deja într-o zonă care poate stimula consumul de energie alternativă.
În ţările Uniunii Europene s-au introdus programe şi subvenţii pentru utilizarea pe scară largă a sistemelor de energie alternativă. România a implementat "parţial" Directiva UE - Dir. 2001/77/EC. Hotărârea de Guvern HG 443/aprilie 2003 a fost menită să transpună prevederile acestei legi în economia din România.
În baza respectivei legi, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a implementat "numai pe jumătate" această directivă, spune Florin Fleşeriu. Conform Art.7 din directiva UE, cât şi în cadrul HG 443/aprilie 2003, este menţionat în clar, că persoanele fizice şi juridice se pot conecta la reţeaua naţională pentru a injecta curent în sistem. Dacă analizăm realitatea constatăm că ANRE a reglementat piaţa numai pentru persoanele juridice, nu şi pentru cele fizice. Acest lucru face ca un sistem care utilizează energie solară pentru curent electric să coste foarte mult (aproape dublu).
Sistemele solare sunt cele mai cunoscute pe piaţă, însă sunt şi cele mai scumpe. Din nefericire, clienţii nu realizează că având un mic pârâiaş lângă casă, practic dispun de energie electrică nelimitată şi gratuită.De exemplu, un panou solar de 150W poate produce vara aproximativ 0,7KWh/zi. Un mic pârâiaş cu un debit de 3,7 litri pe secundă şi care are o diferenţă de nivel de 10 m produce cu ajutorul unei microturbine hidro o putere tot de 150W, dar produce o cantitate de energie de 3,6KWh/zi. De aproape 5 ori mai mult la acelaşi preţ.
Pentru evaluarea corectă a unui sistem alternativ, este foarte important să determinăm tipul şi capacitatea consumatorilor pentru a estima dimensiunea necesară a sistemului. Practic, acest lucru urmăreşte determinarea consumului de energie pe care doriţi să-l produceţi. De exemplu, un televizor care are o putere de 100 W, dacă va funcţiona cinci ore va consuma 500 Wh, iar cazul în care va funcţiona 10 ore va consuma 1KWh.
Din punctul de vedere al preţului per kilowat-oră produs, cele mai avantajoase sunt sistemele hidro, iar cele mai scumpe sunt cele solare.
Utilizarea surselor ecologice pentru producerea energiei nu reprezintă una din soluţiile ieftine. Preţurile sunt mari în comparaţie cu sursele convenţionale. Din nefericire, metodele utilizate în UE pentru a rentabiliza şi stimula aplicaţiile cu aceste sisteme nu sunt încă operaţionale în România, iar cauzele principale sunt legislaţia şi preţul de cost.
Totuşi, trendul pieţei este pozitiv şi domnul Florin Fleşeriu speră că aplicarea legislaţiei europene şi în România va crea o piaţă mult mai dinamică.
Societatea "LP Electric", fondată în 2004, oferă sisteme, echipamente şi servicii pentru toate aplicaţiile din domeniul energiei alternative. Domeniul său de activitate acoperă proiectarea/instalarea pentru toate tipurile de sisteme alternative care folosesc energia solară, eoliană şi hidro pentru producerea de curent electric.
