Călin Georgescu, director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD)
Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României este cel mai important document programatic în funcţie de care România este evaluată la Bruxelles de Uniunea Europeană. Documentul, realizat conform obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Europene, este fundamentat pe conceptul de dezvoltare durabilă care postulează legătura indisolubilă între factorii economici, sociali şi cei de mediu.
"Acest concept de dezvoltare durabilă se rezumă la un singur lucru: cum să consumi din ce în ce mai puţine resurse naturale pentru a obţine produse cu valoare adăugată din ce în ce mai mare. Aceasta este cheia. Civilizaţia umană este parte a unui ecosistem dependent de fluxurile de materie şi energie şi de capacitatea sa de autoreglare. Supravieţuirea speciei umane este astfel conditionata de capacitatea de suport a planetei. Esenta conceptului este să menţii starea de sănătate a sistemului care te menţine sănătos, iar creşterea nu trebuie să se bazeze doar pe un consum sporit de resurse", ne-a declarat domnul Călin Georgescu, director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD), coordonatorul procesului de elaborare a Strategiei.
Strategia a fost adoptată la finalul anului 2008, fiind aprobata şi asumată de Guvernul României. Orizontul acestei strategii este anul 2030, cu ţinte intermediare pentru 2013 şi 2020. Astfel, pânâ în 2013 conceptul de dezvoltare durabilă trebuie sa fie însuşit în toate politicile publice adoptate la nivel naţional. Până în anul 2020 România trebuie să atingă nivelul mediu al ţărilor Uniunii Europene în privinţa principalilor indicatori ai dezvoltării durabile raportat la realizările anului de referinţă 2008. În 2030 nivelul de performanţă al României trebuie să ajunga la paritate iar în unele privinţe chiar să depăşească media ţărilor UE din acel an.
Ceea ce diferenţiază Strategia pentru Dezvoltare Durabilă de alte documente programatice elaborate anterior în România este că aceasta se bazează pe raţionalitate economică şi pe suportabilitate socială şi ecologică. "Nu discutăm de lucruri fantasmagorice, ci de obiective precise, calculate matematic, clar definite şi care pot fi atinse. Toţi paşii propuşi trebuie să aibă ca rezultat îmbunătăţirea radicală a calităţii vieţii în România în decursul unei generaţii", subliniază domnul Georgescu.
După ce a cerut fiecărei ţări membre să-şi construiască propria strategie naţională pe baza reperelor conceptuale şi prescripţiilor metodologice stabilite în comun, Uniunea Europeană a făcut un nou pas înainte prin adoptarea, în martie 2010, a Strategiei Europa 2020, care sintetizează viziunea pentru următorul deceniu, axată pe aplicarea principiilor dezvoltării durabile. Documentul stabileşte pentru toate ţările membre, inclusiv pentru România, obiective clare în cinci domenii vitale: ocuparea forţei de muncă, educaţia, ştiinţa, energia şi combaterea sărăciei. În acest sens se va folosi un set complex de indicatori pentru măsurarea performanţei fiecărei ţări, de la reducerea efectelor schimbărilor climatice până la starea de sănătate a populaţiei, explică domnul Georgescu.
Implementare Strategiei s-a făcut doar punctual
Finalizarea Strategia României a fost realizată în 2008 prin dezbatere publică profundă, nu a fost un produs de laborator. Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) a fost nominalizat din partea Guvernului la acea dată să coordoneze elaborarea practică a acestui document. Acurateţea ştiinţifică a soluţiilor propuse a avut girul Academiei Române, care a constituit un consiliu ştiinţific în acest scop. Variantele succesive ale lucrării au fost supuse dezbaterii publice la nivel regional şi naţional, ceea ce a presupus şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale, sindicatelor şi patronatelor, ca şi participarea activă a multor specialişti. În capitolul final al Strategiei au fost prevăzute măsuri concrete privind funcţionarea mecanismului instituţional de implementare şi monitorizare.
Trebuie spus însă că, de atunci şi până în prezent, obiectivele strategice nu s-au materializat într-un plan de acţiune coerent. Asemenea măsuri erau în responsabilitatea Guvernului, care urma să coordoneze acţiunile diferitelor ministere implicate în program. "Nu am mai primit niciun din 2009, în ciuda faptului că multe persoane şi instituţii care au participat la elaborarea documentului erau pregătite să se implice în continuare în faza de implementare. Autorităţile centrale sunt cele care trebuie în primul rând să îşi însuşească acest concept, să înţeleagă precis despre ce este vorba, iar apoi să transmită mesajul mai departe, pe filieră ierarhică. Un asemenea mecanism nu există acum. În plus, Strategia ar fi trebuit să capete statut de lege", subliniază domnul Georgescu.
Pe de altă parte, unele autorităţi locale au optat să urmeze prevederile Strategiei, de exemplu municipalităţile Baia Mare şi Giurgiu. "Baia Mare, care era considerat printre cele mai poluate oraşe din România, a devenit cel mai curat, chiar dacă statul nu a intervenit. Aceasta pentru că la nivel local s-a înţeles şi s-a aplicat Strategia. Sunt foarte importante, inclusiv sub aspect educaţional, experienţele reuşite la nivel local!", atrage atenţia directorul CNDD. Alte primării şi-au stabilit agenda locală în funcţie de această strategie, mai ales pentru atragerea fondurilor europene.
"Agenda Locală 21" reprezintă formula programatică menită să urmărească dezvoltarea durabilă a localităţii. "Nu poţi să construieşti haotic unde vrei, fără infrastructura necesară, fără sistem de canalizare, fără a ţine cont de reţelele de transport care traversează un oraş, fără a asigura un spaţiu public rezonabil. Modul în care se construieşte acum este total lipsit de viziune unitară. Eficienţa energetică a locuinţelor trebuie să fie o componentă obligatorie a modului în care îţi construieşti o casă. Se construieşte mult şi prost! Investiţiile trebuie drămuite cu înţelepciune şi responsabilitate. De aceea avem nevoie de o viziune de ansamblu care să urmărească dezvoltarea complexă a localităţii. Am elaborat peste 40 de documente locale, agende şi planuri de dezvoltare durabilă pentru oraşele şi municipiile din România", precizează directorul executiv al CNDD.
Dezvoltarea durabilă este si o problemă de educaţie
Orice economie se bazează pe resurse. Dacă aceste resurse se epuizează sau nu sunt folosite raţional şi nu există o gândire pe termen lung în sensul stimularii permanente a inovaţiei, economia nu se mai poate dezvolta: "Orice societate există dacă are creştere, însă pentru aceasta îţi trebuie un plan coerent şi instituţii funcţionale, care să gândească ce trebuie să facă pe domeniile lor specifice. Resursele României scad dramatic. Dacă luăm drept exemplu doar capitolul energetic, de gaze şi petrol, în 15-20 de ani România nu va mai dispune de aceste resurse şi nimeni nu pare sa-şi pună întrebarea ce facem după aceea", atrage atenţia domnul Călin Georgescu.
În opinia domniei sale, primul pas în dezvoltare durabilă a unei societăţi este investiţia în capitalul uman. "Cea mai mare dramă a societăţii româneşti în ultimii 21 de ani este că a ratat un lucru fundamental: investiţia în om. Fără un popor educat, fara minţi luminate şi inovaţii, nu se poate ajunge nicăieri. Libertatea a fost confundată cu lipsa de responsabilitate, cu ideea că fiecare poate să facă ce vrea, când vrea şi cu profit imediat. Astfel nu poţi să ajungi prea departe. Strategia oferă exact acest lucru: fundamentează raţionalitatea economică temperată de suportabilitatea socială şi de grija faţă de mediu. Nu se pune problema doar în sensul de câţi bani ai, ci cum îi gestionezi. Ori în ultimii 21 de ani problema acestei ţări a fost propagarea malignă a incompetenţei, în special în zona administraţiei", afirmă domnul Georgescu.
Pe de altă parte populaţia României este sărăcită, 2,2 milioane de persoane trăind cu mai puţin de 250 de lei pe lună, "Este o populaţie care nu are cum să funcţioneze, îi lipseşte dinamismul, iar statul nu îi oferă mediul de desfăşurare. Se creează astfel un cerc vicios. O populaţie bine educată, alături de consolidarea clasei de mijloc reprezintă fundamentul instituţiilor democratice. Noi avem o clasă de mijloc de sub 5% din populaţie. Clasa mijlocie este cea care are acces la educaţie, ştiinţă, care participă la binele comunităţii prin . Germania are 92% clasă mijlocie", subliniază domnul Călin Georgescu.
Statul trebuie să colaboreze cu mediul privat
În privinţa raportului dintre stat şi mediul privat în problemele de dezvoltare durabilă, domnul Călin Georgescu apreciază că statul trebuie să-i sprijine în mod concret pe întreprinzători: "Piaţa este liberă, dinamică şi antreprenorială. Printr-un mediu de afaceri sănătos se poate dezvolta această ţară, dar el trebuie sprijinit, statul trebuie să-i ofere cadrul de afirmare. Prin măsuri excesive de austeritate poţi să distrugi o economie tocmai când ea trebuie ajutată să reintre pe creştere. Dacă nu faci decât să tai de peste tot, nu rezolvi problema".
În situaţia actuală a lipsei de fonduri bugetare, pe lângă investiţiile publice, există şi alte soluţii alternative precum parteneriatul public-privat sau concesionarea unor activităţi în condiţii rezonabile. "Am în vedere că toate fondurile europene disponibile pentru modernizarea infrastructurii, de aproximativ 3,2 miliarde de euro, sunt insuficiente chiar dacă ar fi absorbite în totalitate. Numai pentru modernizarea sistemului de apă potabilă şi canalizare din România este nevoie de aproximativ 19 miliarde de euro, în vreme ce fondurile europene acoperă doar circa 20%. Cine aduce diferenţa? Parteneriatul public-privat este complementar faţă de ceea ce oferă apartenenţa României la Uniunea Europeană. În plus, toate acţiunile trebuie să fie eşalonate în timp conform unei prioritizări clare", mai spune domnul Georgescu.
Pe de altă parte mediul privat se confruntă cu lipsa de stabilitate şi coerenţă a legislaţiei: "Investiţiile vin când ai o predictibilitate a cadrului legal. În România totul se schimbă de la o zi la alta. Nu ai cum să investeşti într-o ţară care prezintă un asemenea risc. România este ţinută pe loc de o gândire limitată la orizontul imediat."
Trecând peste toate obstacolele, România are şansa să se reorienteze spre o dezvoltare durabilă: "Şansa este dată de resursele pe care le avem. România ar putea avea cu siguranţă european pe dezvoltare durabilă deoarece dispune de resursele naturale şi umane necesare. Singura lacună majora ţine de modul în care sunt gestionate aceste resurse", apreciază domnul Călin Georgescu, director executiv CNDD.
Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) este activ în proiecte de protecţia mediului, de exemplu proiectul de management complex "Parcul Naţional Munţii Măcin". Un alt proiect naţional vizează programul "Natura 2000", România prezentând cinci regiuni biogeografice din cele nouă existente în Europa. Aceste programe sunt finanţate din fonduri europene. De asemenea, Centrul oferă asistenţă diverselor oraşe şi municipii pentru întocmirea Agendei Locale 21 şi pentru implementarea de proiecte specifice.
