Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii
Creşterea sectorului de construcţii în acest an este improbabilă, dar anul 2011 poate aduce o stabilizare a pieţei şi poate genera premisele unei creşteri în 2012.
În pofida unor semnale pozitive în luna decembrie, anul 2010 a înregistrat în ansamblu o contracţie de 17% a producţiei realizate la nivel de sector, comparativ cu anul precedent, ajungând la 9,7 miliarde euro de la 11,7 miliarde euro. Comparativ cu anul de vârf 2008, contracţia este de 37%, a precizat domnul Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).
Din perspectiva resurselor umane, numărul de angajaţi din sectorul construcţiilor a scăzut cu 14% în 2010 faţă de 2009, respectiv cu 24% comparativ cu 2008. Anul trecut, numărul mediu de personal din sector a fost de 317.200, faţă de peste 415.000 în 2008. Salariile s-au menţinut însă la un nivel constant, completează domnia sa.
Nici din perspectiva investiţiilor realizate anul 2010 nu a prezentat o situaţie foarte bună, investiţiile reducându-se în ansamblu cu aproape 14%, în timp ce investiţiile străine directe au fost mai mici cu 25,5% decât în anul anterior. Situaţia nu s-a îmbunătăţit nici în ianuarie 2011, din contră, comparativ cu aceeaşi lună din 2010, investiţiile publice au fost mai mici cu 31%. "Elementele pe care le avem în acest moment nu ne permit să credem că în 2011 va exista o creştere a sectorului de construcţii sau măcar o ieşire din recesiune. S-a început cu stângul, se vorbeşte foarte mult, dar se face foarte puţin. Dacă ar fi să discutăm de o creştere, aceasta ar putea avea loc din 2012", atrage atenţia domnul Plosceanu.
Pe de altă parte, situaţia actuală se datorează şi modului în care se desfăşoară achiziţiile publice. Astfel, contestaţiile depuse la Consiliul Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) au reprezentat aproximativ 47% din valoarea totală a proiectelor lansate prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Mai mult decât atât, din valoarea admisă a acestor contestaţii au fost anulate mai mult de 25%, respectiv aproape 11,4 miliarde de lei, iar pentru încă jumătate (în jur de 28,4 miliarde lei) s-au dispus măsuri de remediere. "Prin urmare trei sferturi din contestaţiile acceptate au avut justeţe. Deci, în zona de achiziţii publice, maniera în care unităţile achizitoare organizează şi desfăşoară licitaţiile nu este deloc de acceptat, atât din perspectiva celor care investesc bani publici, cât şi a celor care îi cheltuiesc. Ori, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice are două componente majore: reglementarea şi monitorizarea. Dacă pe partea de reglementare a făcut ceva, deşi insuficient, ANRMAP trebuie să îşi asume şi monitorizarea achiziţiilor publice, altfel desfrâul pe bani publici va continua! Legislaţia trebuie să nu mai permită derapajele care se întâmplă astăzi, pentru că mare parte a licitaţiilor sunt dirijate. Sunt lăsate portiţe care permit comisiilor de licitaţii şi celor care întocmesc caietele de sarcini să fie partizanii pregătirii din start a posibilităţii ca anumiţi contractori să vină pe acea lucrare, fără o competiţie reală, doar aparentă, în timp ce alţii sunt descurajaţi să meargă la licitaţii. Fenomenul capătă proporţii îngrijorătoare în Ardeal, Banat, chiar şi Moldova", subliniază preşedintele ARACO.
Statul are datorii de 750 milioane euro către constructori
Oficialii ARACO apreciază că situaţia din sectorul construcţiilor s-ar putea îmbunătăţi dacă statul întreprinde o serie de măsuri importante. În primul rând, chiar dacă valoarea creanţelor pe care constructorii le aveau de încasat de la stat pentru lucrările prestate în intervalul 2008 - 2010 a scăzut comparativ cu luna noiembrie 2010, la începutul anului 2011, statul tot mai avea de plătit 750 milioane euro. "Sunt multe entităţi publice care au început licitaţii noi, pe bugete noi, fără să-şi plătească datoriile din exerciţiile financiare precedente. Ar trebui ca autoritatea să poată începe licitaţii noi numai după ce şi-a plătit datoriile pentru lucrările anterioare", subliniază domnul Plosceanu.
Domnia sa mai propune ca ANRMAP şi Ministerul Finanţelor să publice un calendar de plată a creanţelor, pentru a le acorda posibilitatea companiilor de a folosi aceste creanţe în relaţia cu băncile, fapt imposibil în prezent. "Nu în ultimul rând, pentru soluţionarea problemei întârzierii plăţilor, solicităm implementarea în regim de maximă urgenţă a directivei comunitare aprobate anul trecut privind plata cheltuielilor întârziate. În baza acesteia, plata datoriilor către firmele care lucrează pentru stat nu trebuie să depăşească 30 de zile", afirmă domnul Laurenţiu Plosceanu.
De asemenea, ARACO solicită legiferarea urgentă a unui sistem de conversie a TVA sau altor datorii pe care societăţile le au către stat cu datoriile pe care statul le are către aceste societăţi. În plus, în prezent societăţile sunt obligate să plătească TVA la momentul facturării, nu la încasare, deşi pot trece luni sau chiar semestre până la încasarea creanţelor. "Trebuie să convenim clar că plata TVA se face la încasarea creanţei. Datornicul cel mai mare este în continuare statul", argumenteză domnul Plosceanu.
Pe de altă parte, autoritatea achizitoare adesea solicită penalităţi pentru întârzierea lucrărilor, dar nu plăteşte penalităţi dacă întârzie plata. "De multe ori unitatea achizitoare în caietul de sarcini şi proiectul de contract impune anumite condiţii într-o manieră abuzivă. Se elimină din acest contract prevederea ca entitatea, în condiţiile în care întârzie plata, să fie subiect de plată a penalităţilor. Ori prestatorul de servicii este obligat la plata penalităţilor dacă întârzie. Absenţa acestei simetrii trebuie corectată", susţine preşedintele ARACO.
În acest sens, domnul Plosceanu consideră că este salutară decizia Ministerului Transporturilor de a utiliza condiţiile de contractare FIDIC pentru infrastructură, iar acestea ar trebui aplicate şi în cazul celorlalte ministere, deoarece "sunt rezonabile şi suficient partajate în privinţa riscurilor între finanţator, beneficiar şi prestator".
Antreprenorii vor predictibilitate în privinţa proiectelor publice
Pentru a exista o predictibilitate în ceea ce priveşte investiţiile publice, în funcţie de care constructorii să se poată adapta, reprezentanţii ARACO solicită Guvernului să stabilească în mod clar care dintre numeroasele proiecte începute după 1990 vor fi în continuare finanţate şi dezvoltate, câte vor intra în conservare sau vor fi anulate. "Dacă mergem în continuare cu atâtea proiecte, nu toate justificându-şi necesitatea finanţării, înseamnă să aruncăm banii, nu cred că ne mai permitem ca stat comunitar. Aşteptăm din partea Guvernului o selecţie a proiectelor ce vor fi finanţate în acest an", spune domnul Laurenţiu Plosceanu.
În privinţa parteneriatelor public-private, oficialii ARACO solicită ministerelor să facă publice de la început proiectele propuse pentru astfel de parteneriate, indicând în acelaşi timp sursa de finanţare, pentru ca antreprenorii să se poată pregăti în acest sens.
"Este evident că în continuare investiţiile private sunt la parametri reduşi faţă de alţi ani, iar rolul finanţărilor publice, fie comunitare, fie naţionale, rămâne esenţial, dar noi credem că mixarea cu proiectele în parteneriat public-privat este absolut necesară. Din această perspectivă, vedem dezirabile şi operaţionale parteneriate public-private şi cu finanţatori din zona Golfului şi din China. Multe proiecte din România, care nu sunt eligibile pentru surse comunitare, ar putea să fie subiect pentru astfel de proiecte şi credem că acest mix de soluţii ar ajuta sectorul să intre într-o altă etapă de existenţă", argumentează domnul Laurenţiu Plosceanu.
În opinia domniei sale, parteneriatul public-privat nu a luat amploare în România până acum deoarece de abia de la finalul anului 2010 ţara a intrat pe o zonă de macrostabilizare: "În condiţiile acestea de risc economic, politic, social, este greu ca investitor privat să-ţi plasezi fondurile. Totuşi sunt nişte factori favorizanţi: macrostabilizarea începe să se confirme, iar evenimentele din nordul Africii şi zona Golfului forţează anumiţi investitori să-şi relocheze interesele. Cred că din perspectiva fiscalităţii sunt anumite elemente care trebuie îmbunătăţite, de exemplu, impozitul pe profit la noi este mai puţin atractiv decât în Bulgaria. Atractivitatea pentru un investitor străin ţine şi de profitabilitatea pe care o poate avea, dar şi de deschiderea mediului de afaceri. La noi în acest moment mai trebuie făcute eforturi pentru a îmbunătăţi capacitatea mediului de afaceri de a atrage investiţii străine. Este de luat în considerare garanţia statului pentru proiecte public-private, deoarece riscurile trebuie asumate în comun. Astfel, cred că abordarea prin parteneriat va cunoaşte efecte pozitive. Chiar şi aşa, un proiect de acest gen nu se naşte de pe o zi pe alta", subliniază domnul Plosceanu.
ARACO propune un program alternativ pentru infrastructură
ARACO a propus Guvernului şi o alternativă mai accesibilă pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din România. Programul s-ar întinde pe 6 ani şi ar avea o valoare totală de 11 miliarde euro, mult sub variantele Guvernului. Programul ar viza utilizarea în paralel a mai multor soluţii: 545 km de autostradă la profil complet (cost de 5,45 miliarde euro), 2. 394 km de autostradă numai calea I (câte două benzi pe sens - în jur de 2,17 miliarde euro), şi 1.342 km de drum expres (în mare parte cu trei benzi - 3,35 miliarde euro). "Credem că mixul de soluţii are justeţe economică şi tehnică şi elimină proiectele cu conotaţie politică, în zone care nu justifică investiţia", argumentează domnul Plosceanu.
De asemenea, ARACO pledează pentru facilitarea accesului la granturile comunitare şi la împrumuturile Băncii Europene de Investiţii (BEI) pentru proiectele de construcţii şi, în special, pentru infrastructură, în condiţii îmbunătăţite de control şi transparenţă. În plus, reprezentanţii ARACO sunt de părere că sprijinirea investiţiilor în energia verde, pe lângă a fi o prioritate comunitară, constituie şi o oportunitate pentru sectorul de construcţii, în ceea ce priveşte eficienţa energetică a clădirilor, reţelele transeuropene de transport şi energie.
Aflux de companii străine cu practici incorecte
Antreprenori români sunt nemulţumiţi de anumite practici agresive de care se folosesc unele companii străine care intră pe piaţa din România. "Vrem să atragem atenţia autorităţilor de stat şi, în special, autorităţilor achizitoare, asupra afluxului de companii străine care vin să lucreze în România pe proiecte publice şi care acţionează de multe ori în condiţii de calitate precară, adesea încercând să compenseze eşecurile de pe pieţele din ţările de origine. Companii în care departamentul juridic este foarte consistent, reuşesc în instanţă să schimbe rezultatul unei licitaţii. În România nu lucrează ei, ci subcontractează firmelor româneşti la profit de supravieţuire. Desigur, este normal ca ele să vină pentru bani comunitari, dar atât timp cât desconsideră practic concurenţa română, atitudinea lor în licitaţii este agresivă, desconsideră patronatele, organizaţiile profesionale, ce putem să aşteptăm?", avertizează preşedintele ARACO.
"Nu pledăm neapărat pentru ca firma românească să fie îngrăşată. Ideea este de a crea un parteneriat transparent, declarat în faţa unităţii achizitoare, inclusiv prin contract de asociere, în aşa fel încât să ştii de la început cine este antreprenorul general, cine sunt subcontractorii de specialitate, care sunt ponderile de lucrări între ei. Există situaţii în care într-o licitaţie vin 4-5 companii, române sau străine, toate împrumutând palmaresul din aceeaşi sursă externă şi mimând o competiţie. De fapt, câştigătorul este cel care a acordat palmaresul. Aceste proceduri sunt de evitat, nu trebuie să generalizăm că toate parteneriatele sunt chestionabile", menţionează domnul Plosceanu.
