CCIBPentru o creştere economică reală, doar efortul mediului de afaceri nu este suficient

Interviu acordat de prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti

Reporter: Care au fost cele mai mari investiţii private atrase în acest an de municipiul Bucureşti?

Sorin Dimitriu: Pe fondul aversiunii pronunţate faţă de risc, mulţi investitori şi-au amânat sau chiar anulat planurile de dezvoltare pe piaţa românească. Cu toate acestea, ţara noastră are şansa să profite de o tendinţă interesantă ce se manifestă în ultima perioadă - multinaţionalele încearcă să-şi optimizeze afacerile prin realizarea producţiei în zonele în care există cerere. Astfel, ţări care acum câţiva ani erau preferate pentru nivelul scăzut al costurilor aferente forţei de muncă au început să piardă teren. Se constată o relocalizare a capacităţilor de producţie dinspre zona asiatică spre Europa de Est şi Centrală.

Capitala este în continuare destul de atractivă pentru investitorii străini. Există interes din partea unor mari companii industriale (de exemplu în domeniul electric, dar şi în cel alimentar) pentru deschiderea unor fabrici în apropierea Bucureştiului, în principal datorită forţei de muncă calificate pe care încă o poate oferi acest oraş, dar şi a infrastructurii - net superioare faţă de alte zone ale ţării. De asemenea, se realizează investiţii, conform programelor de modernizări, la marile grupuri industriale ce operează în capitală sau în imediata ei apropiere.

Bucureştiul este interesant şi pentru ţările din est, ca poartă de intrare în Uniunea Europeană. În această perioadă - dificilă pentru companiile vest-europene - Capitala va beneficia de investiţii din zona arabă, dar şi din China sau Israel. Sunt semnale în acest sens atât din mediul economic, cât şi din cel diplomatic.

Totuşi, interesul investitorilor, în gene­ral, şi al celor străini, în special, va fi stimulat de predictibilitatea legislativă şi de seriozitatea partenerilor români. Cunosc şi cazuri când investitorul a...fugit din Capitală către graniţa de vest, unde a fost primit cu toată deschiderea.

Reporter: Care a fost dinamismul companiilor bucureştene în 2012?

Sorin Dimitriu: Cele mai multe dintre companiile bucureştene au dovedit, chiar şi în condiţii de criză prelungită, că au capacitatea de a se adapta rapid la mutaţiile survenite în plan economic, de a se restructura, de a-şi regândi structura producţiei şi de a lua decizii curajoase pentru a valorifica oportunităţile oferite de piaţă. Că este aşa o dovedeşte rata redusă a şomajului la nivelul Capitalei - doar 2,05% faţă de 5,01%, cât se înregistra la nivel naţional în luna septembrie a acestui an, în condiţiile în care Bucureştiul concentrează 19,3% din totalul comercianţilor activi la nivel naţional, adică 191.041 agenţi economici. Cele mai recente date ale ONRC, indică în septembrie a.c. o creştere a numărului de comercianţi activi în Capitală cu 7% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aşadar, Bucureştiul are, încă, potenţial de dezvoltare.

Reporter: Cum au reuşit companiile bucureştene să treacă peste perioada economică dificilă? Care au fost principalele dificultăţi de surmontat?

Sorin Dimitriu: Aş începe cu a doua întrebare. Din păcate, perioada dificilă din punct de vedere economic pe care o traversăm a coincis cu o perioadă delicată şi din punct de vedere politic. Semnalele contradictorii transmise peste hotare de oficialii români, precum şi anumite demersuri ale executivelor din ultimii ani au generat neîncredere în rândul oamenilor de afaceri români şi al investitorilor străini. Astfel, problemele generate de criza economică mondială - accesul dificil la credite şi costul ridicat al acestora, cu efecte asupra susţinerii ciclului de producţie, scăderea semnificativă a cererii pe unele pieţe tradiţionale, concomitent cu înăsprirea concurenţei pe pieţele care şi-au menţinut capacitatea de absorbţie - au fost accentuate de inconsecvenţele decidenţilor de la Bucureşti.

O soluţie importantă, care ar trebui să devină prioritate politică, este accesarea fondurilor europene. Din păcate, mecanismul românesc nu funcţionează, blocarea fondurilor, mai ales pe POSDRU, generând dificultăţi majore, mai ales sectorului IMM. Soluţionarea rapidă a finanţărilor POSDRU reprezintă în acest moment o necesitate majoră, fără de care sectorul menţionat va fi semnificativ marcat.

Astăzi, comunitatea de afaceri se află la o răscruce. Are de ales între a-şi păstra mentalitatea re-activă şi de a se victimiza în continuare, aşteptând soluţii (ca să nu spunem "ajutoare") din afara companiei - de la Uniunea Europeană, guvern, patronate, organizaţii guvernamentale sau de a accepta că lumea s-a schimbat şi că modelele de ieri sunt perimate.

Ne aflăm în plin proces de creare a unei noi configuraţii economice globale şi, atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivel microeconomic, trebuie redefinite priorităţile în funcţie de competenţe confirmate şi de capacitatea raţională şi eficientă de utilizare a resurselor care pot fi accesate. Actuala scenă economică globală forţează firmele să reconsidere modalităţile de abordare a pieţelor pentru a face faţă provocarilor.

În contextul în care în UE, dar şi pe plan mondial, redresarea economică rămâne relativ fragilă, a vorbi despre afaceri de succes înseamnă a vorbi despre competitivitate. Competitivitate generată de productivitatea ridicată şi, foarte important, de un management de calitate, puternic pro-activ şi de o cultură organizaţională solidă - cultura muncii bine făcute, a respectului faţă de clienţi, a reinventării permanente.

Reporter: Care sunt aşteptările mediului de afaceri bucureştean privind anul 2013?

Sorin Dimitriu: Consider că dezvoltarea economică a României nu se poate face decât prin stimularea activităţii economice şi îndeosebi a mediului privat. Investitorii trebuie încurajaţi să opereze în parteneriat public privat - nu doar declarativ, ci prin măsuri concrete de stimulare a acestui tip de proiecte.

Se impune conturarea de către Executiv a unui program economic coerent, cu direcţii prioritare clare, ţinând seama de oportunităţile de afaceri - deloc puţine - pe care le oferă ţara noastră. Este vital să consolidăm încrederea în mediul de afaceri românesc şi să promovăm dome­niile-cheie ale economiei româneşti - agricultura şi industria de prelucrare a produselor agroalimentare, energia, îndeosebi energia verde, turismul, în special turismul balnear, tehnologia informaţiei şi automatica.

Pentru a reduce gradul de instabilitate în care îşi desfăşoară activitatea, firmele au nevoie de un grad mai ridicat de predictibilitate legislativă, în special în zona fiscală. De asemenea, mediul de afaceri aşteaptă o reducere a fiscalităţii, îndeosebi asupra forţei de muncă, scăderea încasărilor pe această linie bugetară putând fi compensată prin aplicarea unor măsuri mai dure vizând combaterea evaziunii financiare şi a contrabandei.

Menţinerea pe un trend ascendent a economiei ţării noastre depinde, în mare măsură, de nerepetarea greşelilor trecutului. Efectele ajustărilor care s-au realizat vor fi anulate dacă anul acesta, în perspectiva competiţiei electorale, sunt adoptate măsuri populiste. Este foarte important ca activitatea întreprinderilor de stat şi regiilor autonome să fie eficientizată, să fie reduse arieratele şi să nu fie încurajată politica de "asistaţi social" ci de încurajare a creării de noi locuri de muncă.

Considerăm că Executivul trebuie să acorde o atenţie deosebită dificultăţilor semnalate de cei care derulează proiecte cu fonduri europene şi să acţioneze rapid şi eficient pentru eliminarea acestora. În caz contrar, în condiţiile unor rate de absorbţie reduse, România nu va putea evita dezangajările de fonduri, cu efecte nedorite asupra economiei, dar şi societăţii româneşti în ansamblu.

Reporter: Care au fost cele mai importante realizări ale CCIB în acest an? Ce pregătiţi pentru perioada următoare?

Sorin Dimitriu: România are nevoie vitală de investiţii străine, întrucât capitalul românesc este insuficient consolidat, iar finanţarea proiectelor din fonduri europene se dovedeşte a fi mult mai dificilă decât s-a anticipat. Iată de ce una dintre priorităţile noastre a fost şi rămâne, în continuare, organizarea unor evenimente care să asigure opor­tunitatea unui dialog constructiv al iniţiatorilor de proiecte cu potenţiali finanţatori. Astfel, în luna iulie a acestui an am organizat, în premieră pentru regiune, Forumul de investiţii "Implicarea Chinei în dezvoltarea Regiunii Dunării". Manifestarea, la care au fost prezentate proiecte din şase ţări, a fost bine primită de comunitatea de afaceri, ceea ce ne-a determinat să lucrăm în aceeaşi formulă şi pe relaţia cu Federaţia Rusă.

După cum am subliniat în cursul acestui interviu, una dintre marile provocări ale momentului o constituie contracararea diminuării cererii pe pieţele tradiţionale de export. În acest context, anul acesta am urmărit, potrivit strategiei noastre de relaţii externe, dezvoltarea relaţiilor comerciale cu ţările din Balcani, Orientul Mijlociu, Asia Centrală şi de Sud-Est, Africa de Nord, America Latină, fără a neglija, însă, spaţiul comunitar către care se îndreaptă circa 70% din vânzările noastre externe. Astfel, pentru ultima parte a acestui an avem programate misiuni şi forumuri economice în Turkmenistan, Iordania şi Israel, Irak şi R. P. Chineză. De asemenea, sfârşitul lui 2012 va fi marcat de inau­gurarea celei de a doua reprezentanţe a Camerei bucureştene în străinătate, şi anume la Beijing.

Prima noastră reprezentanţă, dublată de o expoziţie permanentă, deschisă în luna aprilie 2010 la Sharjah, cu sprijinul MECMA şi al Consiliului de Export, s-a dovedit un succes. Îmi face plăcere să subliniez că după analiza acestui proiect în cadrul Consiliului de Export firmele interesate să-şi promoveze produsele şi serviciile pe piaţa arabă prin intermediul expoziţiei permanente de la Sharjah beneficiază, în continuare, de finanţare parţială de la bugetul de stat, în condiţiile legii. În ceea ce priveşte proiectul de la Beijing, până în prezent circa 40 de firme româneşti din domeniul producţiei şi serviciilor şi-au exprimat interesul de a opera pe piaţa chineză apelând la serviciile oferite de specialiştii noştri.

Am continuat, de asemenea, programul nostru vizând apropierea mediului de afaceri de cel academic şi promovarea cercetării ca element esenţial în dezvoltarea durabilă a României. De altfel, ca o dovadă a atenţiei pe care o acordăm activităţii de CDI, la începutul acestui an a fost înfiinţată o secţiune dedicată în cadrul Camerei bucureştene. Decizia s-a dovedit inspirată, printre realizările acestei secţiuni putând aminti, de exemplu, crearea unei reţele virtuale de laboratoare avansate de cercetare, de încercări şi testări (ROMNET-LAB.CER.IN).

Nu în ultimul rând, în condiţiile în care calitatea forţei de muncă lasă de dorit, ne-am implicat în derularea a circa 30 de proiecte finanţate din fonduri europene care vizează adaptarea forţei de muncă la mutaţiile survenite pe piaţă, dar şi dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale.